La Cluj, cei care au distribuit un ziar anti-Erdogan au fost amendați de Primărie. La Timișoara, o turcoaică a fost ținută la arest preventiv, deși are statut de refugiat politic. La București, poliția de frontieră nu a permis intrarea în țară a unui baschetbalist turc din NBA care susține opoziția din Turcia.
Autoritățile române s-au făcut preș de cel puțin trei ori în ultimele trei luni în fața dictatorului turc Recep Tayyp Erdogan.
România s-a manifestat ostil față de unii dintre cei care se opun președintelui Turciei, care a instaurat un regim autoritar la Ankara, după tentativa eșuată de puci militar din vara anului trecut. Surse diplomatice afirmă că această politică a autorităților române urmărește menajarea dictatorului turc cu speranța că va fi menținută cooperarea militară dintre Turcia și România, în contextul în care amenințarea rusească la Marea Neagră se conturează tot mai puternic. Turcia și România sunt aliați în cadrul NATO, iar în regiune armata turcă este cea mai puternică din cadrul alianței. În aceste condiții, România a luat măsuri împotriva opozanților dictatorului Erdogan.
Amendă de 1.000 de lei pentru un ziar
Ultima astfel de măsură a fost luată zilele trecute la Cluj.
Organizatorii Festivalului Turcesc au fost amendaţi de Primărie cu suma de 1.000 de lei, pentru că au distribuit un ziar în cadrul manifestării, pe care l-au considerat de propagandă.
Este vorba de Zaman România, care conţinea texte îndreptate împotriva preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan şi care făceau elogiul clericului Fethullah Güllen, refugiat în Statele Unite ale Americii. Recep Tayyp Erdogan l-a acuzat pe clericul musulman că ar fi stat în spatele puciului eșuat de anul trecut.
Liderul turc a cerut în repetate rânduri extrădarea lui Fethullah Güllen, însă autoritățile americane au refuzat această cerere.
În Turcia, după puciul eşuat de anul trecut, ziarul Zaman a fost preluat de autorităţi şi are în prezent o linie pro-Erdogan.
În România, reprezentan-ţii Primăriei Cluj-Napoca au cerut organizatorilor Festivalului Turcesc să se abţină de la manifestări politice şi să păstreze caracterul multicultural al manifestării. Festivalul Turcesc a avut loc în perioada 14-16 iulie pe platoul Sălii Sporturilor „Horia Demian“, iar scopul său declarat a fost acela de a promova cultura şi gastronomia turcească.
Primarul Emil Boc a recunoscut însă, într-o conferință de presă, că măsurile luate împotriva celor care distribuiau ziarul Zaman au venit după ce Primăria Cluj-Napoca a fost sesizată de Ambasada Turciei la București. El susține că ar fi fost nevoie de o autorizație specială pentru distribuția de publicații.
Însă, după această logică, ar trebui amendați, de exemplu, și Martorii lui Iehova care distribuie broșuri gratuite, ori activiștii partidelor politice care împart ziare de propagandă în timpul campaniilor electorale.
Opozantă turcă, arestată la Timișoara
Însă cazul de la Cluj nu este unul izolat. La Timișoara, la începutul lunii iulie, a fost arestată preventiv o opozantă a lui Erdogan. Este vorba de turcoaica Nalan Oral, care beneficiază de cinci ani de statutul de refugiat politic în Belgia. Femeia a fost reținută de polițiștii de frontieră de la Nădlac. Ea era în mașină cu partenerul ei, cetă-țean belgian, și cu fiica sa, în vârs-tă de 10 ani. Se îndreptau spre Varna, Bulgaria, unde urmau să își petreacă vacanța. Nalan Oral avea documente de călătorie emise de Regatul Belgiei care au atestat clar că este refugiat politic. Reținerea ei a fost decisă în baza unui mandat de arestare emis de autoritățile turce care a făcut ca femeia să fie băgată în baza de date a Interpol. În Turcia, Nalan Oral a fost condamnată la 30 de ani închisoare, după ce a fost condamnată pentru terorism. Autoritățile turce o acuză că ar fi colaborat cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan, o formațiune interzisă în Turcia, care militează pentru un Kurdistan independent. Femeia susține că autoritățile turce i-ar fi „plantat“ probe false în apartament, inclusiv armament. Ea este în vârstă de 38 de ani și a mai trecut prin închisorile turcești. De fapt, fiica sa s-a născut în detenție.
Deși are statut de refugiat politic în Belgia, Nalan Oral a fost arestată de judecătorii de la Timișoara. Ea a cerut să fie pusă în libertate sub control judiciar, dar magistrații de la Curtea de Apel Timișoara au refuzat inițial. Ulterior, aceeași instanță a decis punerea în libertate a activistei după ce Interpol a anunţat că a şters „notiţa roşie“ din baza sa de date care o viza pe Oral Nalan. Activista turcă a rămas totuşi în arest întrucât procurorul a declarat apel pe loc, în sala de judecată.
Apelul se va judeca la Înalta Curte, alături de contestaţia activistei faţă de decizia inițială de a fi menținută în arest. Avocatul Bogdan Burdea, care o reprezintă pe femeie, a declarat pentru «România liberă» că arestarea activistei turce a avut loc pentru că legile româneşti nu sunt clare în situațiile în care cineva dat în urmărire internațională de către o țară obține statutul de refugiat politic.
Cererea de extrădare din România către Turcia îndreptată împotriva lui Nalan Oral va fi judecată în data de 31 iulie.
Jucător din NBA, interzis în România
Un alt caz s-a petrecut la finalul lunii mai. Poliția de frontieră de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă din Otopeni a interzis intrarea în România a unui jucător de baschet din NBA. Este vorba de sportivul turc Enes Kanter, legitimat la echipa Oklahoma Thunders. El ar fi urmat să vină în București pentru a participa la o ceremonie de premiere organizată de o școală privată susținută de o fundație apropiată de Fethullah Güllen. Polițiștii de frontieră nu l-au lăsat în România, deoarece pașaportul său fusese anulat de autoritățile de la Ankara. În cele din urmă, baschetbalistul turc a fost nevoit să se întoarcă în Statele Unite ale Americii, unde a fost primit în ciuda anulării pașaportului său.
