Neo-naziştii, fasciştii şi extremiştii maghiari sunt grupaţi într-o multitudine de organizaţii, a căror expresie politică este partidul de extremă-dreapta Jobbik.
Anul 2014 este unul ”fierbinte” din punct de vedere electoral, atât pentru România, cât şi pentru Ungaria. În România, au loc alegeri europarlamentare şi prezidenţiale, iar în Ungaria au loc alegeri parlamentare şi europarlamentare. Cum în Ungaria preşedintele ţării este ales de către Parlament, scrutinul din acest an ar putea reconfigura întreaga scenă politică. Mulţi dintre politicieni mizează pe cartea naţionalismului, pentru a-şi mobiliza electoratul. În Ungaria, a apărut o adevărată isterie, în care două partide controversate recurg la declaraţii stridente. Este vorba de FIDESZ şi de Jobbik.
Citeşte şi: Băsescu: Extremismul prinde iarăşi rădăcini în Europa, pe fondul crizei
Europarlamentarul Laszlo Tokes, care are dublă cetăţenie şi care va candida cel mai probabil pe lista principalului partid de guvernământ din Ungaria, FIDESZ, a comparat situaţia din Transilvania cu cea din Crimeea, iar fasciştii din Jobbik au participat luni la manifestaţia din Târgu-Mureş, în care câteva mii de maghiari au cerut autonomia Ţinutului Secuiesc, manifestaţie presărată cu altercaţii. Ascensiunea extremiştilor maghiari a oferit şi fasciştilor români ocazia să iasă din nou la rampă. Organizaţia legionară Noua Dreaptă a anunţat că va organiza un marş la Cluj-Napoca, în data de 15 martie, în paralel cu manifestările comunităţii maghiare dedicate aniversării Revoluţiei de la 1848. Acesta este contextul în care preşedintele României, Traian Băsescu, a cerut interzicerea activităţii în România a partidului fascist Jobbik, care şi-a deschis o serie de cluburi în Transilvania.
Apel la calm
Intelectualii şi politicienii moderaţi din Transilvania fac un apel la calmarea spiritelor. Printre ei, vicepreşedintele UDMR al Consiliului Judeţean Cluj, Istvan Vakar, care a declarat că ”nu ştiu dacă este posibil să interzici ceva care nu este înregistrat în România. Jobbik este înregistrat în Ungaria. Categoric, UDMR este împotriva oricăror manifestări extremiste”. La rândul său, preşedintele Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei din Cluj, Mircea Miron, a luat poziţie publică împotriva escaladării declaraţiilor naţionaliste. ”Dezaprobăm orice formă de extremism şi de violenţă în spaţiul public.
Citeşte şi: Kelemen: Nu se poate interzice prezenţa colectivă a membrilor Jobbik în România
Astfel de manifestaţii precum cea de la Târgu-Mureş nu pot duce niciunde, la fel ca şi marşul celor de la Noua Dreaptă. Categoric, un partid precum Jobbik nu are ce căuta în România. Cred că mai întâi avem nevoie de subsidiaritate, nu de enclavizare pe criterii etnice. În România avem nevoie de mai multă autonomie locală şi de descentralizare, însă cred că este corect să avem acelaşi grad de autonomie şi la Miercurea Ciuc şi la Brăila”.
Citeşte şi: Kelemen: Extremiştii maghiari să manifesteze în Ungaria, nu la noi
În contrast cu declaraţiile echilibrate ale intelectualilor moderaţi, radicalii maghiari afirmă că violenţele de la Târgu-Mureş nu ar fi existat decât în imaginaţia jurnaliştilor! ”Noi, cei care am fost prezenţi luni la Târgu Mureş, ştim foarte bine că în afară de o singură îmbrânceală nu s-a produs nici un incident – lucru confirmat de altfel şi de către purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei. În aceste condiţii considerăm că respectivele relatări care prezintă atacuri cu pietre şi petarde asupra forţelor de ordine au scopul de a manipula opinia publică şi constituie un atac concentrat asupra luptei noastre democratice pentru autonomie, încercând s-o discrediteze. Relatările false şi exagerate ar putea constitui chiar baza unor acuzaţii penale de instigare la ură naţională, urmările în asemenea situaţii fiind în mod normal acţiunile de cercetare ale organelor de justiţie”, a ameninţat Tibor Toro, liderul Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania.
