În timp ce reprezentanţii Primăriei Sectorului 4 invocă prevederi legislative care, cred ei, i-ar absolvi de răspundere în cazul tragediei din clubul Colectiv, alte administraţii locale au înăsprit, cu mult timp în urmă, condiţiile de acordarea autorizaţiilor de funcţionare pentru astfel de spaţii. Tocmai pentru siguranţa clienţilor. Un exemplu în acest sens este Primăria din Cluj.
Singurii pași în spate după tragedia de la Clubul Colectiv nu a fost făcuți de vreun reprezentant al autorităților. Și-a dat demisia un editor TVR pentru că televiziunea nu a acoperit evenimentul în acea seară, iar patronul unuia dintre cele mai cunoscute cluburi din Capitală, Expirat, a anunțat închiderea localului. În schimb, nici un semn dinspre Primăria Sectorului 4, instituție a cărei parafă se regăsește pe avizele și autorizațiile pe baza cărora funcționa clubul.
La patru zile după tragedie, rămân multe neclarități. Una dintre ele se referă la declarația pe proprie răspundere dată de patronii clubului, pe care primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, o folosește pentru a plasa întreaga vină asupra clubului. Textul declarației nu face însă nici un fel de referire la asumarea răspunderii de respectare a normelor de protecție împotriva incendiilor. Tipizatul, pe care reprezentanții îl iau de la primărie, nu include și această obligație. Așadar, prin acea declarație pe proprie răspundere, patronii Colectiv nu-și asumau absolut nimic referitor la protecția clubului împotriva incendiilor, așa cum încearcă primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, să convingă opinia publică. Cel puțin așa reiese din documentele făcute publice pe site-ul primăriei.
De asemenea, oficialii sectorului 4 nu au oferit lămuriri în privința autorizației de construcție, pe care clubul trebuia să o primească odată cu transformarea unei hale a fostei fabrici Pionierul în sală de concerte.
Funcţionarii din primărie, de negăsit
Contactați de România liberă, funcționarii din Primăria Sectorului 4 care au semnat „acordul de funcționare nr. 3909 din 14.01.2015“, pe baza căruia clubul își desfășura activitatea, au refuzat să ofere detalii. Documentul poartă semnăturile funcționarelor Aurelia Iofciu și Luminița Ganea, ambele ocupând funcția de consilier superior în instituția condusă de Cristian Popescu Piedone.
„Doamna Aurelia Iofciu nu este în birou momentan. Doamna Ganea este ocupată, nu poate vorbi la telefon“, ne-a transmis un coleg de birou al celor două funcționare.
Oficiali ai biroului de presă s-au dovedit și ei greu de găsit. Au refuzat comunicarea, cerând întrebările prin e-mail. Nu au răspuns nici la e-mail, până la închiderea ediției.
Nici cel a cărui parafă de pe respectivele autorizații cântărește cel mai mult, însuși edilul Primăriei Sectorului 4, nu a putut fi contactat ieri. Astfel, nu și-a putut exprima un punct de vedere referitor la faptul că primării din orașe mari, precum Cluj, Brașov sau Sibiu, condiționează acordarea avizului de funcționare de acordul de securitate în incendii de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, iar instituția pe care o conduce nu impune această condiție. Primarul continuă să se baricadeze în spatele vrafului de hârtii pe care le-a fluturat în fața camerelor de luat vederi la o zi după incendiul care a ucis 31 de tineri și a rănit alți 200.
Hârtii pe care însă anchetatorii încep să le verifice. În cursul zilei de duminică, procurorii de la Parchetul General au cerut primăriei documente privind autorizarea funcționării clubului. „În baza delegării, polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București ridică de la sediile mai multor instituții publice și private documentele apreciate ca fiind utile soluționării cauzei“, transmite un comunicat al organului de cercetare. Ieri au fost audiați în calitate de suspecți pentru ucidere și vătămare corporală din culpă cei trei acționari ai clubului.
Aveau nevoie patronii de aviz ISU?
Una dintre cele mai frecvente întrebări din zilele acestea este dacă aveau nevoie patronii clubului Colectiv de avizul ISU. Răspunsul este: „Da“. S-a speculat că acest club a scăpat de avizul ISU, patronii minţind că în club vor intra cel mult 80 de persoane, în condiţiile în care acest act era obligatoriu dacă unitatea deservea peste 200 de persoane. Or, nu aceasta este modalitatea prin care cei trei au scăpat de aviz. Acesta a lipsit pentru că pur şi simplu nu a fost cerut de patroni şi nici Primăria nu le-a cerut actul. Chiar dacă ar fi primit înăuntru doar 80 de persoane, avizul ar fi fost necesar din cauza faptului că suprafaţa clubului era de 425 de metri, în condiţiile în care HG 1739 din 2006, modificată prin HG 19 din 2014, impune nevoia avizului la suprafeţe de peste 200 de metri pătraţi. Printre alte criterii, hotărârea cere aviz şi pentru „clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, având destinaţia alimentaţie publică cu aria desfăşurată mai mare sau egală de 200 de metri părtaţi. Mai mult, conform articolului 30 din Legea 307 din 2006, privind apărarea împotriva incendiilor, patronii clubului aveau obligaţia de a obţine de la ISU avizul sau autorizaţia de securitate la incendiu, căci au schimbat destinaţia spaţiului existent transformându-l din spaţiu de producţie în club.
Proasta calitate a reglementărilor româneşti
Deci cei trei erau obligaţi să obţină avizul ISU pentru clubul lor. Însă poate nu au ştiut de prevederi sau poate ei le cunoşteau, însă li s-a părut prea scump, prea mare „pierderea de timp“ şi au decis să nu le respecte. Doar procurorii vor clarifica situaţia în care se aflau cei trei. Desigur necunoaşterea prevederilor nu scuză, însă nu ar fi fost mai bine dacă Primăria i-ar fi obligat pe cei trei să respecte prevederile legale? Primăria Sectorui 4 le-a cerut pentru eliberarea avizului de funcţionare existenţa unui contract de salubritate, dar nu să facă dovada că au informat şi obţinut avizul ISU. Comportamentul Primăriei conduse de Cristian Popescu Piedone este cu atât mai grav cu cât legea 307 stabileşte responsabilităţi clare pentru agenţii economici, pentru primărie, pentru consiliile locale sau judeţene. Potrivit legii, primarul „dispune verificarea îndeplinirii măsurilor stabilite prin avizele, autorizaţiile şi acordurile pe care le emite“. Legea conţine nu mai puţin de 27 de puncte în care sunt enumerate obligaţiile primarilor şi consiliilor.
Exemplul altor primării din ţară
Spre deosebire de Primăria Sectorului 4 unde se afla clubul Colectiv, unele primării din ţară cer, pentru a-şi da avizul de funcţionare, dovada luării în evidenţă eliberată de ISU. „România liberă“ nu a reuşit să inventarieze integral situaţia din întreaga ţară, însă vă putem spune că Primăriile Sibiu, Cluj, Braşov solicită expres un aviz ISU, în timp ce Primăriile Sectorului 4 din Capitală, unde se afla clubul Colectiv, sau cea a Sectorului 3 – zona Centrului Vechi unde sunt 170 de cluburi baruri şi restaurante, nu.
La Cluj, agenţii economici sunt înştiinţaţi pe verso-ul formularului privind acordul de funcţionare de prevederile HG 1739 şi li se cere să prezinte avizul ISU Cluj. „Se solicită în cererea-tip şi un releveu al amplasamentului, o schiţă. Apare şi un extras din HG şi se scrie pe aviz că este nevoie după caz de acordul ISU“, spune Oana Buzatu, purtător de cuvânt al Primăriei Cluj. Pentru a se evita excesul de zel în care micilor agenţi economici li se cer planuri ample de preîntâmpinare a incendiilor, se menţionează şi categoriile de agenţi care trebuie să vină cu aviz ISU. Este vorba de „spaţii aglomerate sau de arii cu suprafeţe de peste 200 de metri pătraţi“, explică ea. Mai mult „primăria a verificat şi va verifica numărul de persoane (ceea ce nu s-a întâmplat la Bucureşti – n. red.) şi va face aşa în continuare“, spune Buzatu. Fiind oraş universitar, există multe cluburi în zona centrală, dar şi grijă a primăriei ca acestea să nu deranjeze liniştea publică, spune ea. Oficialii ai primăriei Sibiu, oraş unde se solicită de asemenea avize de la ISU, nu au oferit răspunsuri similare. Tot fără răspuns a fost şi Primăria sectorului 3 care nu cere avize ISU celor 170 de cluburi, restaurante, baruri şi discoteci din Centrul Capitalei.
Proteste în București
Mai multe grupuri de activiști anunță pe rețelele de socializare organizarea unor proteste de amploare în București și în țară, în următoarele zile. Manifestațiile care se anunță poartă „etichete“ precum „Tăcerea omoară“ și „Corupția ucide“. (Doru Cireașă, Andreea Pocotilă)
Patronii clubului, de negăsit
Reporterii „România Liberă“ au mers la sediul firmei Colectiv Club SRL, însă sediul declarat la Registrul Comerţului era doar unul fictiv, iar adresele din cărţile de identitate ale acţionarilor nu erau cele unde ei locuiau efectiv. Pe strada Olimpului, la nr. 59, la numai un kilometru de locul tragediei, acolo unde figurează în acte sediul firmei care administra clubul Colectiv era o cu totul altă firmă, care închiriază costume. Personalul firmei de acolo ne-a declarat că „din câte ştiu există într-adevăr firma Colectiv Club SRL acolo, dar au doar sediul social, adică cel declarat în acte, dar nu funcţionează în acea locaţie“. Doi dintre cei trei acţionari nu locuiesc la adresele declarate. Am încercat să mergem în cartierul Drumul Taberei din Bucureşti , prima dată la Cătălin Gancea. La adresa indicată la Registrul Comerţului de acesta vecinii nu auziseră până acum de el. Şi Costin Mincu, un alt acţionar al clubului Colectiv a declarat în acte o adresă tot din Drumul Taberei la care am găsit o bătrână iritată de faptul că presa a venit în ultimele zile la uşa ei, iar ea a cumpărat apartamentul în urmă cu un an. Mai mult, nici vecinii de pe scară nu auziseră niciodată de Costin Mincu. Neregulile în ceea ce priveşte sediul firmei, precum şi domiciliul declarat la o altă adresă ne arată faptul că administratorii clubului Colectiv erau deprinşi cu neglijenţele uzuale în acte. (P.R., R.C.)
Numărul morţilor a ajuns la 31
Lupta pentru viață continua ieri pentru 137 de răniți în incendiul din clubul „Colectiv„ din Capitală, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătății. O parte dintre ei se află în stare deosebit de gravă, fiind susținuți de aparate.
De remarcat în același timp este că la Spitalul „Grigore Alexandrescu“ sunt șase minori, doi dintre ei fiind intubați. Totalul celor în situație complicată era luni de 57, dar situația se poate schimba de la o oră la alta. Sperăm totuși că vor veni doar vești bune, în acest sens.
Cenușă-n cap
Altfel, trăim în România, iar acest lucru nu ne mai miră deloc. Ceea ce s-a întâmplat în clubul morții, în noaptea de vineri spre sâmbătă, a stârnit niște reacții absolut ciudate. Unii patroni de cluburi, și nu numai ei, descoperă acum, subit, că au greșit în relația cu publicul care le-a călcat pragul. Așa se face că un club din Brașov anunță că își suspendă temporar activitatea, pe motiv că are o izolație termică oarecum asemănătoare cu cea din clubul „Colectiv“ din București. După cum anunță agenția Mediafax, administratorii clubului au postat un anunț în care se spune că a fost „reevaluată“ siguranța din club, constatându-se că standardele nu sunt cele mai ridicate. Cu referire la izolația fonică, fiind vorba de un burete „din aceeași categorie“ cu cel care s-a aprins ca o torță în clubul bucureștean. Ne întrebăm, retoric, dacă reevaluarea asta ar mai fi avut loc și fără tragedia din urmă cu câteva zile din Capitală.
Alte două cluburi, unul din București și altul din Iași, potrivit Mediafax, își pun cenușă-n cap și anunță, la rândul lor, că își închid porțile, cel ieșean numai pentru câteva luni. Din textele postate pe rețelele de socializare ar rezulta că patronii au, vezi Doamne, remușcări în privința faptului că ani la rând au pus în pericol viața clienților lor. Dacă n-am avea în minte imaginile apocaliptice din clubul morții, mai că ne-ar pufni râsul!
Un stadion prea plin
Nu în ultimul rând, o altă informație vine, prin intermediul site-ului HotNews, de la Baia Mare. Conducerea clubului local de fotbal admite că la un recent meci din Cupa României, în compania formației Steaua, s-au aflat pe stadionul din nordul țării 14.000 de oameni, adică dublu față de capacitatea arenei. De unde se poate trage concluzia că în acea zi Dumnezeu a fost microbist, dar fără a ține cu vreo echipă anume, ci numai cu suporterii din tribune. (Dan Gheorghe)
