Dan Perjovschi a declarat pentru Mediafax, referitor la propunerea lui Andrei Marga pentru funcţia de preşedinte al ICR, că, în prezent, chiar dacă ar fi propus Patapievici să revină la conducerea institutului, nu ar fi în regulă şi că, dacă se vrea un ICR nepolitic, trebuie organizat un concurs.
Citeşte şi:
Ce spune scriitorul Vasile Ernu, despre susţinerea lui Marga la ICR
Radu Muntean: Numirea lui Andrei Marga ar fi evident una politică; ICR se politizează iremediabil
Ponta: PSD îl susţine pe Andrei Marga pentru şefia ICR; E un candidat IDEAL pentru această poziţie
Patapievici a demisionat. Ce se va întâmpla cu ICR?
„În acest moment al problemei şi dacă ar fi propus Patapievici înapoi n-ar fi ok. Dacă se vrea un ICR nepolitic, atunci trebuie organizat concurs transparent pentru preşedinte şi directori, iar comisia să fie alcătuită din specialişti din domeniu români sau străini şi nu din politruci patriotarzi”, a declarat artistul.
El consideră, de asemenea, că misiunea Institutului Cultural Român (ICR), schimbată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 27/ 2012, prin care ICR a trecut în subordinea Senatului, ar trebui să fie cea iniţială.
„Este inacceptabil că totul să se petreacă peste capul celor direct implicaţi şi în capul cărora se vor sparge deciziile tâmpite. Îmi pare rău, dar competenţa culturală nu se află la Senat, ci la cei care, de ani de zile, au produs şi administrat cultura la nivel internaţional”, a spus Perjovschi.
Referitor la susţinerea lui Andrei Marga de PNL şi PSD pentru şefia Institutului Cultural Român, artistul a mai declarat: „Să-mi spună şi mie careva de ce cineva care nu e bun de ministru de Externe (domnul Marga a fost remaniat fără regrete) va fi bun să administreze reprezentarea culturii contemporane româneşti în străinătate”.
Fostul ministru de Externe Andrei Marga este susţinut de PNL şi PSD pentru a prelua şefia Institutului Cultural Român, numirea în această funcţie urmând a se face prin decizie a Senatului, în subordinea căruia se află, în prezent, această instituţie.
Surse liberale au declarat miercuri, pentru Mediafax, că propunerea PNL urmează să fie înaintată, la începutul sesiunii ordinare a Parlamentului, când Senatul va stabili o nouă conducere a Institutului Cultural Român.
Şi premierul Victor Ponta a declarat miercuri ca PSD îl susţine pe fostul ministru de Externe Andrei Marga pentru funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român, liderul social-democrat apreciind că Marga este „un candidat ideal pentru aceasta poziţie”. „Am în continuare un deosebit respect pentru omul Andrei Marga şi cred că ar fi o foarte bună opţiune pentru această funcţie. Cu o experienta bogată, cu un bagaj cultural de excepţie, precum şi cu foarte multă dragoste de ţară, Andrei Marga este un candidat ideal pentru această poziţie”, a declarat premierul Victor Ponta, într-un comunicat transmis miercuri de PSD.
Andrei Marga a fost revocat, pe 6 august, din funcţia de ministru de Externe, în acest post fiind desemnat Titus Corlăţean. Marga declara, atunci, că a refuzat toate propunerile care i s-au făcut şi că va pleca luna viitoare în Germania, dar nu ca ambasador, ci în mediul ştiinţific.
La scurt timp, premierul Victor Ponta a declarat, pentru Mediafax, că fostul ministru de Externe Andrei Marga va fi numit din nou într-o funcţie publică, fără a preciza care va fi aceasta.
De altfel, şi Crin Antonescu a declarat, după remaniere, că toţi cei care au părăsit Cabinetul „şi-au purtat mandatul cu demnitate şi onestitate”, mulţumindu-i în mod special lui Andrei Marga, pentru devotamentul său.
Guvernul a adoptat, pe 13 iunie, Ordonanţa de Urgenţă 27, prin care ICR trece de sub autoritatea preşedintelui în subordinea Senatului, care numeşte atât conducerea operativă a institutului, cât şi membrii Consiliului de conducere.
Sesizată de Avocatul Poporului, privind caracterul de urgenţă al actului normativ, Curtea Constituţională a stabilit pe 31 iulie că OUG nr. 27 este constituţională.
Conducerea ICR, asigurată de Horia Roman Patapievici – preşedinte – şi Tania Radu şi Mircea Mihăieş – vicepreşedinţi, şi-a dat demisia după decizia Curţii Constituţionale.
Patapievici a explicat, într-o conferinţă de presă, pe 2 august, că ceea ce se va întâmpla cu ICR prin efectele OUG nr. 27/ 2012 nu este doar trecerea în subordinea Senatului, ci schimbarea misiunii, accentul punându-se, cum se specifică în preambulul ordonanţei, pe identitatea naţională.
Aceasta reiese, a precizat Patapievici, şi din răspunsul dat de ministrul Culturii, Puiu Haşotti, preşedintelui Societăţii Academice din România, Alina Mungiu-Pippidi, în urma petiţiei înaintate de Alianţa pentru o Românie Curată pentru revocarea OUG nr. 27/ 2012.
Ministrul Haşotti spune în răspunsul scris, prezentat în conferinţă, că premisa actului normativ, aşa cum rezultă şi din preambul, a fost „necesitatea consolidării şi amplificării, sub diferite forme, a relaţiilor culturale cu comunităţile româneşti de peste hotare, în scopul păstrării şi perpetuării identităţii naţionale, deziderat de o importanţă deosebită în contextul fenomenului de globalizare, inclusiv culturală”. „Atingerea acestui scop impune exercitarea controlului parlamentar” asupra funcţionării ICR, se mai spune în răspuns, precizându-se că aceasta s-ar face „prin intermediul Senatului României, în calitate de cameră decizională pentru adoptarea proiectelor de legi şi propunerilor legislative în domeniul politicii externe”.
Patapievici s-a referit şi la declaraţia fostului ministru al Culturii Mircea Diaconu, conform căruia ICR trebuia „să cânte în acelaşi cor” cu celelalte instituţii.
„Ceea ce vor ei este să ne spună că nu trebuie să existe o instituţie a statului român care să ofere o voce independentă artiştilor, operatorilor culturali români”, a declarat Patapievici.
Fostul preşedinte ICR mai spunea pe 2 august în conferinţă că şi-a amânat demisia după decizia Curţii Constituţionale pentru a discuta cu ministrul de Finanţe Florin Georgescu, privind rectificarea bugetară anunţată de minister în sensul reducerii cu peste o treime a bugetului ICR.
Ministerul Finanţelor anunţase ICR, pe 18 iulie, că urmează să i se reducă bugetul aprobat pentru 2012, de 43 de milioane de lei, cu 14,5 milioane de lei, şi că institutul trebuie să se încadreze în restul sumei – 28,5 milioane de lei până la sfârşitul anului -, în condiţiile în care fuseseră deja angajaţi în proiecte 29 de milioane de lei.
După discuţia cu Patapievici, ministrul a promis că va susţine la Guvern ca reducerea să se facă la mai puţin de jumătate, astfel încât ICR să mai aibă fonduri să-şi continue activitatea până la sfârşitul anului.
La rectificarea bugetară însă, bugetul Institutului Cultural Român a fost redus cu suma anunţată iniţial, la 28,5 milioane de lei, ICR neputându-şi desfăşura în continuare proiectele, inclusiv pregătirea participării României ca ţară invitată de onoare la Salonul de Carte de la Paris de anul viitor, ceea ce a stârnit reacţii în presa franceză.
Mii de artişti şi oameni de cultură dintre cei mai cunoscuţi, ca Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Cristi Puiu, Oana Pellea, Mircea Cărtărescu, Herta Muller, Lucian Pintilie, Andrei Şerban, dar şi oameni de afaceri din România, jurnalişti, inclusiv de la prestigioase publicaţii străine, organizaţii artistice, colaboratorii şi publicul ICR din ţară şi din străinătate au cerut ca Guvernul să revoce OUG nr. 27/ 2012, considerând-o un act de politizare a ICR şi susţinând falsitatea acuzaţiilor de lipsă a transparenţei şi politizare de care ar fi dat dovadă instituţia. Nu au lipsit manifestările în stradă, cea mai amplă – „Mişcarea papioanelor” – având loc pe 18 iunie la sediul ICR, cu participarea câtorva sute de oameni.
