Luare de mită, abuz în serviciu, falsuri intelectuale, uz de fals, fraudarea de fonduri, neplata taxelor către stat, incompatibilităţi şi conflicte de interese. Cu astfel de performanţe se pot „lăuda” multe nume sonore care încearcă să obţină duminică, la alegerile locale, încă un mandat din partea alegătorilor.
* Radu Mazăre (PSD), Primăria Constanţa: A fost acuzat de abuz în serviciu şi fals intelectual în dosarul „Retrocedărilor ilegale”, deoarece ar fi păgubit statul, împreună cu mai mulţi şefi din cadrul administraţiei publice locale, cu 114 milioane euro. Dosarul a fost blocat, mai bine de un an, în urma unei sesizări depuse la Curtea Constituţională.
* Cristian Poteraş (PDL), Primăria Sector 6: În 2011, a fost trimis în judecată sub acuzaţia de abuz în serviciu, deoarece, împreună cu mai mulţi funcţionari din primărie, ar fi retrocedat ilegal nişte terenuri.
* Antonie Solomon (UNPR), Primăria Craiova: A fost trimis în judecată în martie 2010, sub acuzaţia de luare de mită în formă continuată, uz de fals şi fals intelectual, după ce ar fi primit 50.000 de euro mită pentru a elibera o autorizaţie de construcţie pe un teren aflat în litigiu.
Citeşte şi “Cel mai frumos portret posibil” al candidaţilor la Primăria Capitalei
* Mircea Hava (PDL), Primăria Alba Iulia: În martie 2012, i s-a deschis un dosar legat de prelungirea contractului privind transportul public din oraş. Prejudiciul estimat? Circa 4 milioane de euro. Anterior, Hava (care este edilul oraşului din 1996) a mai fost acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu în derularea unor investiţii, dar a primit NUP.
* Florentin Pandele (PSD, ex-UNPR), Primăria Voluntari: A fost trimis în judecată în 2008, deoarece ar fi emis o autorizaţie de construcţie cu încălcarea dispo-ziţiilor legale. În decembrie 2011, instanţa a decis achitarea lui.
* Gheorghe Falcă (PDL), Primăria Arad: A fost trimis în judecată în 2007, sub acuzaţia de luare de mită şi abuz în serviciu contra intereselor publice, deoarece ar fi influenţat preţul la care Consiliul Local Arad a vândut un teren de 5,2 hectare. În urmă cu aproape două săptămâni, a fost achitat, dar decizia nu este definitivă.
* Nicuşor Constantinescu (PSD), CJ Constanţa: Trimis în judecată pentru abuz contra intereselor publice, a fost achitat în februarie de magistraţii Judecătoriei Constanţa. Mai este acuzat de fapte de corupţie în dosarul retrocedărilor ilegale, alături de primarul Radu Mazăre. Dosarul se află în instanţă din 2008.
* Marian Oprişan (PSD), CJ Vrancea: A fost trimis în judecată în 2006, sub acuzaţiile de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals (deoarece ar fi atribuit lucrări unor firme conduse de apropiaţi şi ar fi negociat şi achiziţionat, fără aprobarea consiliului, Complexul turistic „Căprioara”, în jurul căruia el şi membrii familiei deţineau 8 hectare). Instanţa nu a decis nici acum un verdict.
* Constantin Nicolescu (PSD), CJ Argeş: A fost trimis în judecată, în mai 2011, alături de mai multe persoane, pentru mai multe fapte de corupţie şi fraudarea de fonduri europene.
* Florin Gabriel Boriga (PDL), Primăria Târgovişte: A fost trimis în judecată anul trecut sub acuzaţia de abuz în serviciu, pentru că ar fi cerut să fie cumpărate fără licitaţie echipamente de joacă, de la firma finului său.
* Stancu Gheorghe-Bunea (PSD), CJ Brăila: A fost trimis în judecată, în ianuarie 2012, alături de omul de afaceri Ioan Niculae, în dosarul privind finanţarea campaniei electorale a lui Mircea Geoană, din 2009. Dosarul a fost întors la DNA de către instanţă.
* Mircea Man (PDL), CJ Mara-mu-reş: În 2011, a fost acuzat de trafic de influenţă, deoarece ar fi intervenit pe lângă secretarul general al PDL, Ioan Oltean, pentru a obţine numirea unor apropiaţi în funcţii publice. În 2010, a fost pus sub învinuire şi pentru luare de mită, în legătură cu modul în care o firmă a câştigat licitaţiile organizate de CJ.
* George Scripcaru (PDL), Primăria Braşov: Este cercetat din 2011, împreună cu ex-prefectul Ion Gonţea, pentru complicitate la luare de mită şi abuz în serviciu. Dosarul a fost disjuns din cel al fostului şef al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Braşov, Ionel Spătaru, acuzat că ar fi cerut 300.000 lei pentru a revoca decizia de închidere a unei firme.
* Gheorghe Ştefan (PDL), Primăria Piatra-Neamţ: A fost cercetat penal pentru o tranzacţie imobiliară controversată, a primit NUP în 2007. Dosarul a fost redeschis în martie 2011.
* Florin Ţurcanu (PNL), CJ Boto-şani: A fost trimis în judecată, tot anul trecut, sub acuzaţia că ar fi comis 19 falsuri intelectuale şi nouă fapte de uz de fals.
* Aristotel Căncescu (PNL), CJ Braşov: Presa a arătat în martie că ar fi intrat în vizorul DNA pentru că ar fi ascuns vânzarea a 24 de licenţe radio, prejudiciul produs prin neplătirea taxelor către stat fiind de 6 milioane lei, plus majorări şi penalităţi.
* Ioan Cindrea (PSD), CJ Sibiu: A fost găsit de ANI în conflict de interes, deoarece şi-a angajat soţia la biroul parlamentar. Agenţia a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Deputatul a declarat că demersul ANI ar fi „manipulare grosolană”.
* Constantin Ostaficiuc (PDL), CJ Timiş: În 2011 a fost găsit în conflict de interese de ANI. Cum verdictul aducea şi interdicţia de a candida la vreo funcţie de demnitate publică timp de trei ani, procesul a ajuns în faza recursului, iar judecarea acestuia începe de abia pe 5 aprilie 2013.
Peste 285.000 de candidaţi
Duminică, 10 iunie, sunt înscrişi în cursă 285.418 candidaţi. Ei vizează, individual sau pe listă de partid, 44.877 funcţii de primar, preşedinte de consiliu judeţean, consilier judeţean sau local. Pentru prima dată, primarii vor fi aleşi într-un singur tur de scrutin, la fel ca şefii de CJ. Mai precis, mandatul va fi câştigat de cel care ia cele mai multe voturi, indiferent de câţi alegători s-au prezentat la urne. Campania electorală se încheie sâmbătă. Urnele se deschid duminică la ora 7.00 şi se închid la ora 21.00. Alegătorii pot vota doar în comuna, oraşul, municipiul sau sectorul unde îşi au domiciliu. Pot vota inclusiv persoanele care împlinesc vârsta de 18 ani în ziua alegerilor. Persoanele care votează fără a avea drept de vot sau care votează de mai multe ori riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. De aceeaşi pedeapsă sunt pasibili cei care promit, oferă sau dau bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale, în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat.
