Mărirea cu 15% a veniturilor bugetarilor ar putea duce la depăşirea deficitului bugetar impus de Uniunea Europeană de 3% din PIB. Mai mult, nu e clar de unde vor proveni banii.
Curtea Constituţională a României (CCR) a decis că mărirea cu 15% a salariilor în Sănătate şi Educaţie este constituţională. Chiar şi în cazul unei decizii negative, voinţa PSD de a mări aceste salarii ar fi prevalat, întrucât deține majoritatea în Parlament. Totuşi, guvernul condus de Dacian Cioloş a decis prorogarea (amânarea) termenelor de intrare în vigoare pentru după 28 februarie 2017.
Adoptarea acestor măsuri ar fi generat la nivelul întregului an un impact asupra veniturilor și cheltuielilor bugetului general consolidat de cca. 49,1 miliarde de lei, reprezentând 6,08% din PIB, în anul 2017. În aceste condiții, se depășește pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, prevăzut de Tratatul privind funcţionarea UE, a explicat Executivul.
„Oricum nu puteam aplica legea. Nu e promulgată şi nu are norme de aplicare“, a declarat, pentru „România liberă“ purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu. „Acest cabinet lasă la latitudinea următorului guvern absolut tot, de la prorogări de tichete de masă, cum nu au mai fost de la Cabinetul Boc. Până pe 28 februarie, ei trebuie să spună: «dăm aceste tichete de masă» sau «dăm tichete de vacanţă» sau «dăm majorări salariale»“, a menţionat acesta.
Tendinţa cabinetului Cioloş a fost de a mări salariile echilibrat, a precizat purtătorul de cuvânt. „Guvernul a dorit mărirea salariilor mici, nu totul otova. A reechilibra pe o grilă unică de salarizare. Sunt salarii foarte mici şi salarii foarte mari, inclusiv în Educaţie. Cabinetul Cioloş le-a mărit cu 6% pe cele mari şi cu 15% sau 30% pe cele mici. Au mărit în Parlament totul otova cu 15%. Guvernul Cioloş nici nu avea cum să-şi asume şi nici nu are cum să aplice aceasta, pentru că nu are legea promulgată“, a menţionat Liviu Iolu.
Totuşi, Guvernul Cioloş refuză să vorbească despre îngheţarea salariilor sau despre amânarea creşterii salariilor şi insistă pe termenul mai abstract „prorogare“. Analistul economic Cristian Păun exprimă acelaşi punct de vedere ca şi purtătorul de cuvânt al guvernului Cioloş. „Nu dai la toţi salarii mărite în zona medicală sau în domeniul Educaţiei. Indiferent de ceea ce faci, primeşti acelaşi salariu mărit, acelaşi beneficiu? Mi se pare incorect să faci lucrul acesta. Mi se pare că, cumva, în felul acesta îi determini pe toţi cei care lucrează în sistemul bugetar să fie la fel. Să nu aibă iniţiative“, a explicat pentru „România liberă“ Cristian Păun, care este prodecan la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul ASE.
„Eu, dacă aş avea o iniţiativă care îmbunătăţeşte situaţia la locul meu de muncă şi sunt plătit similar cu cel care nu face treaba aceasta, de ce să mai am iniţiative? Sistemul de tipul acesta, care nu premiază… nu spun să penalizeze, dar nu premiază în plus pe cel care face în plus, iar e în neregulă şi acest lucru iar lipseşţe la sistemul bugetar din România“, a explicat analistul economic.
Salarii mărite fără buget
Analistul economic Constantin Rudniţchi crede că „aceste creşteri salariale repetate din zona bugetară vor fi complicat de gestionat anul viitor, în materie de deficit şi cheltuieli bugetare. Trebuie să vedem cum poate un program atât de generos precum cel al PSD să fie pus în practică fără derapaje bugetare de tipul creşterii deficitului bugetar. Am mari îndoieli că se pot face“.
Constantin Rudniţchi afirmă că „situaţia aceasta e absolut păguboasă pentru ideea de a face o lege a salarizării unitare. Dacă măreşti pe uşa din dos veniturile unor categorii, şi celelalte vor dori acelaşi lucru, ceea ce dinamitează această lege. Cred că, în mod normal, ar trebui să se meargă pe legea salarizării unitare“.
Aceeaşi poziţie o are Liviu Iolu, purtătorul de cuvânt al Guvernului.
„Nu poți să măreşti salariile acestea dacă nu ai buget pentru ele. Următorul guvern are prorogate toate termenele până pe 28 februarie. Până atunci, când intră în pâine noul Executiv, pot spune «rămânem cu salariile astea» sau «le majorăm în momentul în care avem de la Preşedinţie legea de mărire promulgată“, a menţionat acesta.
Totuşi, Constantin Rudniţchi atrage atenţia că acum „suntem în situaţia în care ne trebuie un guvern de serviciu. Nu mai trebuie luate măsuri pe termen mediu sau lung şi cred că trebuie lăsată decizia pentru viitorul guvern“.
