Opoziția cere PSD să formuleze o altă propunere pentru Curtea de Conturi, deoarece o numire a lui Ilie Sârbu, urmărit penal, ar fi imorală. Realitatea arată însă că această instituție publică vitală a fost transformată într-un mijloc de recompensare a unor politicieni și a apropiaților lor.
Potrivit Constituției României, Curtea de Conturi este instituția care controlează modul „de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public“. Cu alte cuvinte, Curtea de Conturi este instituția care ar trebui să vegheze ca nici un ban public să nu fie cheltuit ilegal, ineficient sau netransparent, în caz contrar având atribuția sesizării Parchetului General sau DNA.
Dacă mai punem că un mandat la Curtea de Conturi este (asemenea celui de la Curtea Constituțională) de nouă ani și că sumele încasate lunar sunt mai mult decât generoase, înțelegem de ce o funcție de consilier de conturi prezintă așa mare interes. Pe de o parte, este un refugiu călduț și atractiv pentru politicieni aflați spre sfârșitul carierei ori care vor să iasă, pentru un timp, din atenția publică. Iar pe de altă parte, ca partid politic este bine întotdeauna să ai cât mai multe pârghii în instituțiile care ți-ar putea sancționa eventualele derapaje în cheltuirea banului public, fie că ești la putere și ai pe mână întreaga administrație centrală, fie că ești în opoziție și ai doar câțiva șefi de CJ-uri și primării.
Nicolae Văcăroiu și compania
Spre finalul legislaturii 2004-2008, după ce clasa politică a acceptat cu chiu, cu vai schimbarea sistemului de vot (trecerea de la vot pe listă la vot uninominal), unii parlamentari și-au reconsiderat planurile (vezi decizia lui Ion Iliescu de a nu mai candida), iar alții au încercat să găsească, pentru sine sau apropiații lor, o alternativă profitabilă.
Un prim rezultat: la Curtea de Conturi au ajuns Nicolae Văcăroiu (fost premier și președinte al Senatului, membru al PSD), Doina Dascălu (fina liderului liberal Dan Radu Rușanu) și Sabina Funar (soția ex-liderului PRM Gheorghe Funar), precum și peremiștii Verginia Vedinaș și Petre Popeangă (reamintim, PRM avea să nu mai intre în Parlament după primele alegeri parlamentare în sistem uninominal). Văcăroiu și Dascălu au primit, totodată, funcțiile de președinte, respectiv vicepreședinte al Curții de Conturi, funcții pe care le ocupă și astăzi (le expiră mandatul în 2017).
În 2014, dinspre Parlament spre Curtea de Conturi a plecat o nouă listă de nominalizări, printre Constanța Donovici (cumnata fostului ministru și lider PSD Miron Mitrea) și Ileana Manuela Pieleanu (soția sociologului de casă al trustului Intact, Marius Pieleanu). În cazul primeia, Curtea Constituțională a anulat numirea, pe motiv că mai deținuse un mandat de șase ani, în timp ce Legea fundamentală prevede un singur mandat.
Tactica PNL în cazul Sârbu
Dacă PSD nu va veni cu o altă propunere pentru Curtea de Conturi, PNL va vota împotriva numirii acestuia și va ataca hotărârea Parlamentului la Curtea Constituțională. Potrivit copreședintelui PNL Alina Gorghiu, „ar exista cel puțin o incompatibilitate morală între calitatea de urmărit penal şi cea de membru al Curţii de Conturi“.
