Guvernul Dacian Cioloș va emite o ordonanță de urgență privind votul în Diaspora. Introducerea înscrierii online și mărirea numărului secțiilor de votare se numără printre soluțiile analizate de Executiv. Cu toate că Guvernul nu a finalizat actul normativ, în cercurile politice se vorbește deja despre respingerea ordonanței de către Curtea Constituțională.
Premierul Dacian Cioloș a anunțat, ieri, că își propune ca ordonanța de urgență privind votul în Diaspora să fie pusă în consultare publică până la sfârșitul lunii august, aceasta urmând să corecteze deficiențele legii actuale care pot duce la restricţii mai mari decât în anii trecuți. Ordonanța de urgență urmează să fie pregătită de ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Maria Gligor, în coordonare cu Ministerul Afacerilor Externe, cu Cancelaria primului-ministru, cu Autoritatea Electorală Permanentă. Cioloș i-a cerut ministrului Maria Ligor să se întâlnească cu liderii partidelor politice pentru a discuta despre intenţiile Guvernului astfel încât ordonanța de urgență să fie pusă în dezbatere publică până la jumătatea lunii august și adoptată imediat ce Parlamnetul vine din vacanță.
Ce probleme vrea să rezolve Guvernul
Un număr de 3.613 de români s-au înscris în Registrul Electoral, din care 2.913 au menționat opțiunea pentru votul prin corespondență, iar 700 au optat pentru votul în secțiile de votare speciale, a anunţat Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Neînscrierea în Registrul Electoral nu împiedică alegătorul din străinătate să voteze ca până acum la secțiile de votare de la ambasade sau consulate. Registrul electoral vizează doar votul prin corespondență sau cel la secțiile speciale de votare (din proximitatea domiciliului alegătorilor). Însă, această situație pune în pericol organizarea scrutinului în străinătate. Federația asociațiilor de români din Europa (FADERE) vorbește chiar de înjumătățirea numărului de secții de votare în țări precum Spania, Italia, Franța, Germania sau Anglia – adică acolo unde au fost problemele cele mai mari la alegerile prezidențiale din 2014. Vechea lege prevedea că numărul de secții este stabilit de ministrul de Externe, prin ordin. Vorbim atât de secții obișnuite (ambasade, consulate), cât și de secții speciale (înființate în alte locații). Prin noua lege, pentru înființarea de secții speciale sunt necesare 100 de înscrieri în Registrul Electoral, cu opțiunea de vot în secții speciale, într-o localitate. Chiar dacă 700 români s-au înscris pentru secții speciale, nu poate fi înființată niciuna, pentru că solicitările sunt dispersate și nu există nicio localitate în care să se fi strâns 100 de solicitări.
Soluțiile analizate
Toate aceste probleme au apărut din cauza unui proiect de lege votat de Parlament anul trecut, puternic influențat de interesele majorității de la aceea vreme PSD-UNPR-ALDE. Această majoritatea a eliminat posibilitatea înscrierii online în Registrul Electoral, lăsând doar înscrierea la ambasade sau consulate sau prin poștă.
Potrivit unor surse guvernamentale, acum este studiată posibilitatea reintroducerii înscrierii online, însă, pentru aceasta, ar trebui depășite o serie de obstacole tehnice. Termenul de înscriere în Registrul Electoral expiră, potrivit legii, cu trei luni înainte de data alegerilor (programate pentru decembrie) adică în jurul datei de 13 septembrie. Pentru înscrierea online ar fi necesară o aplicație iar achiziționarea acesteia poate fi o procedură de durată, or, așa cum menționam ordonanța va fi aprobată în apropierea datei de 1 septembrie.
De asemenea, este luată în calcul posibilitatea ca Guvernul să înființeze secții de votare speciale și în localități unde nu se strâng peste 100 de înscrieri. De exemplu în Italia, în 2014, au existat 51 de secții de votare – atât în ambasade, consulate, institute culturale (10) cât și secții speciale (41). Pe legea în vigoare se pot înființa mult mai puține, doar în ambasade, consulate, institute culturale. „Ordonanța va permite înființarea de cel puțin 51, prin discuții cu autoritățile locale dar și în funcție de numărul de înscrieri”, au precizat sursele citate.
Posibile obsactole
Încercarea premierului Cioloș de a rezolva problema creată de majoritatea PSD din Parlament nu este, însă, ferită de obstacole. Copreședintele ALDE, Daniel Constantin, a invocat, deja, posibilitatea ca ordonanța de urgență să fie respinsă de Curtea Constituțională (CCR). ALDE, care a contestat anul trecut legea votului prin corespondență la CCR, nu se poate adresa, acum, Curții pentru că ordonanțele de urgență pot fi contestate doar de Avocatul Poporului. Însă, deținătorul postului, Victor Ciorbea, este cunoscut pentru apropierea de PSD și de ALDE, de aceea avertismentul ALDE trebuie luat în serios. În plus, din punct de vedere strict constituțional, tentativa de a modifica o lege organică, prin ordonanță de urgență este discutabilă, chiar dacă intențiile Guvernului Cioloș sunt de îmbunătățire a legii. De altfel, la începutul anului, premierul Cioloș a refuzat solicitarea PNL de a modifica prin ordonanță de urgență legea alegerilor locale, în sensul revenirii la sistemul cu două tururi de scrutin, invocând tocmai faptul că nu vrea să modifice un act normativ deja votat de Parlament. Acum, însă, Cioloș a adoptat o strategie diferită, după ce, la începutul săptămânii, PNL a adoptat o rezoluţie în care solicită Guvernului să emită o ordonanţă prin care să crescă numărul secţiilor de votare din diaspora şi prin care să fie introdusă posibilitatea ca solicitarea de înregistrare pentru a vota prin corespondenţă să fie transmisă şi online.
Cum votează românii din străinătate, potrivit legii în vigoare
*La secțiile obișnuite (ambasade, consulate) prezentându-se în ziua votului
*Vot prin corespondență prin înscrierea Registrul Electoral la ambasade, consulate sau prin poștă – 2.913 înscrieri
*În secții speciale, prin înscrierea în Registrul Electoral cu această opțiune – 700 de înscrieri. Dacă nu se strâng 100 de cereri într-o localitate, respectivii votează în secțiile obișnuite (ambasade, consulate)
