Urmărirea penală a fostului vicepremier poate fi repusă pe tapet doar dacă apar noi dovezi în dosarul său, susțin surse de la Curtea Constituțională. Procedurile juridice contrazic afirmațiile politicianului, care a susținut că va rămâne fără imunitate după expirarea mandatului de senator.
Senatul a respins, recent, cererea DNA de urmărire penală a lui Gabriel Oprea, acuzat de ucidere din culpă în cazul morții polițistului Bogdan Gigină. Oprea a încercat să dezamorseze scandalul provocat de decizia Senatului, ieșind la rampă și pretinzând că obstacolul în calea urmăririi sale este doar temporar. „Peste doar câteva luni, mandatul meu de senator se încheie. Peste doar câteva luni, așa-zisa imunitate nu va mai exista, iar cazul își va urma cursul normal în Justiție”, a afirmat Oprea, cu trimitere la faptul că mandatul actualului Legislativ expiră în luna decembrie a acestui an. Ulterior, el a invocat inclusiv posibilitatea demisiei din Parlament.
Pașii urmăririi penale
Din punct de vedere juridic, lucrurile sunt însă mai complicate. Potrivit unor surse de la Curtea Constituțională (CCR), pentru a obține urmărirea penală în cazul lui Oprea este nevoie de o nouă cerere. Și aceasta pentru că o decizie mai veche a CCR (270/2008) stabilește că procurorii au nevoie de aprobare pentru urmărirea penală și în cazul foștilor membri ai Guvernului, la fel ca în cazul miniștrilor în funcție.
Cu alte cuvinte, aprobarea urmăririi penale este legată de calitatea lui Oprea de fost ministru, și nu de cea de senator. În cazul în care Oprea nu mai este senator (prin încetarea mandatului sau prin demisie) solicitarea de urmărire penală se va trimite președintelui României. Atenție, însă, noua cerere trebuie să conțină probe noi, nu poate retrimite aceeași cerere, respinsă de Senatul României. De menționat că, la ora actuală, DNA a administrat toate probele existente în dosar. Cu alte cuvinte, sunt șanse ca procurorii să nu poată trimite o nouă cerere, în condițiile în care președintele Klaus Iohannis a aprobat toate solicitările de urmărire penală primite până acum.
Același scenariu este susținut și de deputatul Daniel Fenechiu (PND), de profesie avocat, care spune că este nevoie de probe noi pentru o nouă cerere de urmărire penală. De altfel, așa s-a procedat în cazul lui Laszlo Borbely (UDMR), pentru care procurorii au cerut de două ori urmărirea penală (Camera Deputaților a respins-o în ambele cazuri – n.r.), tocmai invocând apariția de probe noi.
Votul din Senat, greu de reluat
În cazul în care Oprea redevine parlamentar, procurorii trebuie să trimită o nouă cerere, care să respecte aceleași condiții, adică probe noi, forului din care acesta va face parte: Senat sau Camera Deputaților. În concluzie, după votul din Senat de respingere, urmărirea penală a lui Gabriel Oprea este posibilă doar dacă apar probe noi, indiferent dacă el va mai fi senator sau nu.
În context, PNL a anunțat că va solicita, luni, reluarea votului în Senat în cazul solicitării de începere a urmăririi penale împotriva fostului vicepremier Gabriel Oprea. Liberalii îi cer lui Liviu Dragnea să fie de acord cu această propunere, arătând că, în caz contrar aceasta este dovada faptului că Gabriel Oprea va fi candidat pe lista PSD pentru un nou mandat cu scopul de a-şi menţine imunitatea.
Și social-democrații ar fi de acord cu reluarea votului, potrivit Digi 24. „Propunerea PNL este una salutară, dar ar putea deschide o cutie a Pandorei. Reluarea votului poate fi făcută, conform Regulamentului, dacă există elemente temeinice, cum ar fi, spre exemplu, o suspiciune de fraudă. Oricum, cei de la PNL trebuie să își motiveze demersul. Inițiativa PNL poate arăta, însă, cine a votat pentru neînceperea urmăririi penale”, a explicat deputatul Daniel Fenechiu (PND).
Însă, potrivit Regulamentului Senatului, votul poate fi contestat numai de liderul unui grup parlamentar, imediat după anunţarea rezultatului votului de către preşedintele Senatului. Acest lucru nu s-a întâmplat, luni, PNL anunțând un astfel de demers la trei zile după vot.
