Proiectul de lege care ar fi permis disponibilizarea a 8.500-10.000 de salariaţi ai MAI, astfel încât cheltuielile bugetare ale ministerului pe 2011 să se încadreze în 1,38% din PIB (7,5 miliarde lei), aşa cum a convenit Guvernul cu FMI şi Uniunea Europeană, a primit doar 150 de voturi „pentru”. În condiţiile în care, pentru a fi considerat adoptat, avea nevoie de votul a 167 de deputaţi. Ce s-a întâmplat? Unii deputaţi ai coaliţiei nu au participat la şedinţă (patru de la PDL şi doi de la UDMR), alţii au votat „contra” ori s-au abţinut. Împotriva proiectului Guvernului s-au pronunţat democrat-liberalul Ştefan Drăgulescu, independenţii Nicolae Stan şi Tărâţă Culiţă, minoritarii Duşan Popov, Mihai Radan şi Zisopol Gabriel. Opt deputaţi ai coaliţiei s-au abţinut, iar alţi opt nu au apăsat pe nici unul din butoanele aparatului de vot.
Unii şi-au justificat gestul de a respinge propunerea guvernamentală, alţii au preferat să-şi închidă telefonul sau să nu ofere explicaţii. „Am considerat că aşa e normal. Asta e democraţia!”, a declarat sec, pentru România Liberă, deputatul Duşan Popov, reprezentantul Uniunii Sârbilor din România. Potrivit acestuia, la nivelul grupului condus de Varujan Pambuccian nici nu ar fi fost stabilită, de altfel, o direcţie de vot. La fel de „zgârcit” în declaraţii s-a dovedit şi colegul său de la UNPR, Nicolae Stan: „Am votat cum am votat! Asta e! Nu vreau să zic mai multe pentru că am mai zis o dată, când am votat pentru moţiunea de cenzură, şi mi-am făcut mai rău”.
Şi mai halucinantă este situaţia deputatului PDL Victor Boiangiu. Acesta figurează pe site-ul Camerei ca fiind prezent, dar nu şi-a exercitat dreptul de vot. Întrebat cum explică acest lucru, deputatul s-a arătat întâi de toate interesat de unde are România Liberă această informaţie, dar nu a putut oferi un răspuns tranşant la întrebarea „Aţi votat sau nu?”. „Nu ştiu ce s-a întâmplat. Am auzit… am să întreb la Secretariatul General”, a răspuns evaziv deputatul.
În schimb, deputatul Culiţă Tărâţă a arătat că proiectul de lege al Guvernului nu ar avea justificare. „Nu am ajuns la un asemenea grad de siguranţă a persoanei încât să procedăm la reduceri de personal din Ministerul Afacerilor Interne (sic!)”, ne-a declarat reprezentantul UNPR. Potrivit lui Tărâţă, nici în grupul parlamentar condus de Eugen Nicolicea nu s-ar fi stabilit cum să se voteze. Cât despre eventuale sancţiuni aplicate deputaţilor care au „sabotat” Guvernul, Tărâţă nu este deloc îngrijorat: „De ce să-mi fac griji? Eu mă rog să fim sănătoşi, să plouă la timp… de asta îmi fac griji, nu de altceva”.
Ce variante are Guvernul
Pentru a rezolva noul impas, Cabinetul Boc are la îndemână două variante: un nou proiect de lege sau adoptarea unei ordonanţe de urgenţă. Un alt proiect de lege nu s-ar putea însă depune decât în sesiunea următoare, ceea ce înseamnă alte luni pierdute de Executiv până să ia măsurile necesare încadrării în bugetul stabilit cu partenerii externi. Mai rapidă ar fi ordonanţa de urgenţă dar, în cazul în care ar fi respinsă de Parlament, ar putea crea noi probleme Executivului.
Indiferent de varianta pe care o va alege Guvernul, un fapt este cert: coaliţia la putere funcţionează tot mai deficitar în Parlament. Reducerea TVA la 5% pentru produsele de bază sau adoptarea tacită a proiectului prin care ar fi eliminată obligativitatea predării Istoriei şi Geografiei în limbile minorităţilor naţionale reprezintă doar două exemple din sincopele coaliţiei.
Anastase reinventează Regulamentul Camerei
Democrat-liberalii au fost prinşi pe picior greşit nu doar la vot, ci şi după, când au fost întrebaţi ce posibilităţi au în continuare. „Proiectul nu a întrunit numărul de voturi necesare. Se reia dezbaterea lui pe articole”, a declarat preşedintele Camerei, Roberta Anastase, imediat după vot.
În cazul proiectelor de lege, Regulamentul Camerei prevede această pobilitate doar dacă prin raportul venit de la comisii se propune respingerea lor. Ceea ce nu era cazul în situaţia de faţă. Ulterior, după consultarea juriştilor democrat-liberali, Anastase a revenit, precizând că proiectul de lege se consideră respins prin neîntrunirea numărului minim de voturi necesar.
