Cum a ajuns Giurescu sursa „Darius“

Parlamentarul Dinu Giurescu a furnizat informaţii către Securitate, însă CNSAS a decretat că nu i se poate atribui acestuia calitatea de colaborator. Politicianul a fost abandonat de securişti în 1988, când s-a mutat în SUA.

Parlamentarul şi istoricul Dinu Giurescu a fost recrutat de către Securitate în martie 1967, potrivit unei adeverinţe CNSAS, postată pe site-ul instituţiei. El a „acceptat colaborarea, însă a insistat ca despre acest lucru să nu se ştie la M.A.E. şi nici să nu se facă vâlvă”, se mai arată în document. Scopul recrutării a fost de a informa „asupra problemelor ­importante ce se petrec în M.A.E (Ministerul Afacerilor Externe – n.r.)” deoarece „prin natura muncii sale, are posibilitatea să furnizeze unele informaţii care interesează organele D.G.I” şi „are şanse” de a ajunge „funcţio­nar-diplomat” şi „nu în ultimul rând că, prin natura funcţiei, poate intra în contact cu cetăţeni străini”. Potrivit documentelor, întâlnirile ofiţerilor Securităţii cu Giurescu au fost continuate până în anul 1968, fără însă a se obţine „materiale de valoare operativă deosebită”.

Mai mult, o notă de analiză arată că în iulie 1975, Serviciul 140 din Securitatea Municipiului Bucureşti a obţinut aprobarea organelor de partid pentru folosirea lui Giurescu Dinu în calitate de colaborator. „Sus-numitul a furnizat un număr mare de materiale, unele semnate cu numele conspirativ DARIUS, referitoare la relaţiile sale cu diplomaţi străini, probleme din cadrul Institutului, date de studiu asupra unor istorici din Occident”, scrie în document.

CNSAS mai arată că actualul parlamentar a fost instruit şi trimis cu sarcini în exterior în anul 1980 (S.U.A.), 1981 (Anglia şi Franţa), 1985 (R.F.G.). Giurescu a furnizat un număr mare de note informative privind discuţiile pe care le-a avut cu diplomaţi străini acreditaţi la Bucureşti, precum şi referitoare la activitatea desfăşurată în exterior şi persoanele cu care a luat legătura. „A evitat însă să furnizeze date referitoare la activităţi de competenţa organelor de Securitate, desfăşurate de relaţiile sale din ţară şi din exterior, deşi ofiţerii care l-au avut în legătură au insistat asupra acestei probleme”, sunt concluziile Securităţii, potrivit adeverinţei CNSAS.

În mai 1987 a fost aprobată reactivarea lui Giurescu Dinu şi folosirea ca informator pe linia acţiunii Dunărea. În perioada mai 1987-martie 1988, s-au efectuat 14 întâlniri cu elementul, în cadrul cărora i s-a solicitat ca după stabilirea în S.U.A. să nu se angreneze în activităţi anti­româneşti şi să acţioneze pentru promovarea adevărului istoric referitor la ţara noastră pe spaţiu”. A fost abandonat din reţea la data de 23.05.1988. În dosar nu există angajament semnat de el.

Furnizor de informaţii, nu şi colaborator

„Informaţiile furnizate de domnul Giurescu nu îndeplinesc cele două condiţii cumulative, impuse de lege, pentru a fi declarat colaborator al Securităţii”, a explicat pentru „România liberă“ purtătorul de cuvânt al CNSAS Anca Median. Potrivit legii, colaborator al Securităţii este acea persoană care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Acesta este şi motivul pentru care toate infor­maţiile referitoare la Giurescu sunt prezentate sub forma unei adeverinţe cu preambul, în care istoricii expun tot ce au găsit în dosare, astfel încât publicul şi presa să judece singure.

Decizia s-a luat deoarece datele furnizate de Giurescu au fost lipsite de un conţinut operativ, după cum scrie în documentele din dosar, care se bazează şi pe relatările Securităţii că istoricul ”nu doreşte ca, din cauza unor date furnizate de el, o serie de persoane, cetăţeni români, să aibă de suferit într-o situaţie de conjunctură. Îi este vie în memorie situaţia dintre anii ­1948-1955 şi chiar mai târziu, când o serie de persoane, unele nevinovate, au avut de suferit de pe urma unor măsuri represive iniţiate de organele de Securi­tate, din păcate în rândul acestor persoane aflându-se şi tatăl său”.

Dinu Giurescu nu a putut fi contactat pentru a putea oferi explicaţii pe această temă.