Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) discută, marți, modificarea mai multor articole de lege care pot genera abuzuri, odată schimbate. Astfel, CSM dezbate dacă magistrații pot desfășura activități comerciale. De asemenea, se dorește modificarea legii de organizare judiciară pentru a permite președintelui instanței să numească completele de judecată și să stabilească secțiile. În prezent, acestea sunt numite/stabilite de comitetul de conducere al instanței.
O altă modificare care ar putea genera abuzuri se referă la Inspecția Judiciară a cărei independență este în pericol. CSM dorește ca Inspecția Judiciară să-i fie, din nou, subordonată.
Magistrații, comercianți sau șefi de partide?
Astfel, dacă s-ar modifica legea pentru ca magistrații să poată desfășura activități comerciale, s-ar putea crea un precendent pentru ca și altor categorii profesionale – parlamentari, miniștri, președinți de Consilii Județene – să li se permită activitatea comercială. Astfel, s-ar crea o breșă în Legea ANI, pentru că ar dispărea incompatibilitățile și conflictul de interese, atrag atenția surse consultate de Rl.
Pentru a justifica modificările, CSM a făcut si un studiu unde se dau drept exemple țări ca Norvegia sau Danemarca. Deosebirea dintre România și cele două țări ar fi că în România corupția este aproape instituționalizată, pe când în Norvegia și Danemarca este extrem de mică.
Să ne imaginăm ce ar însemna în România ca un judecător să ocupe o funcție într-un partid politic, așa cum este în Norvegia, spre exemplu. Ce s-ar întâmpla cu Justiția, când la noi aproape toți președinții de consilii județene, care sunt și președinti ai filialelor județene de partid, sunt arestați pentru corupție? Dacă și președintele Curții de Apel dintr-o anumită regiune este președintele unei filiale de partid, ce s-ar întâmpla în România?