Consultaţi aici raportul complet
Potrivit raportului, senatorul PNL Crin Antonescu a reuşit performanţa de a lipsi de la activităţile pentru care este plătit în proporţie de 92,5 procente. Următorul în topul chiulului este tot un senator, fostul ministru al apărării din partea PDL, Mihai Stănişoară (91%). Locul 3 este ocupat tot de un senator liberal, Ioan Ghişe, cu o rată a absenţelor de 85,3 la sută.
La polul opus, cei mai conştiincioşi parlamentari au fost deputatul Victor Ovidiu Ganţ (grupul minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară) cu o prezenţă de 99,5 procente, urmat de deputaţii pedelişti Cionca-Arghir Iustin-Martinel (98,9 la sută) şi Gheorghe Ciobanu (98,3 la sută). Şi în Senat cei mai prezenţi au fost membri PDL: Gheorghe David cu 96,3 procente, Ion Ruşeţ cu 93,6% şi Vasile Borza cu 93,1%.
Eficienţa deputaţilor
În ceea ce priveşte numărul de propuneri legislative, Mircia Giurgiu, deputat PDL în perioada monitorizării, a fost cel mai harnic iniţiator de legi, bifând nu mai puţin de 244 de propuneri, din care 26 au devenit legi (eficienţă de 10,6%). Valeriu Tabără, actual ministru al agriculturii, a depus 101 iniţiative, reuşind să transforme 18 dintre ele în legi (17,8 procente). Totuşi, cel mai eficient deputat este Ion Dumitru, deputat PSD+PC. Din 76 de iniţiative ale acestuia 16 au devenit legi (22 la sută).
Cei mai leneşi deputaţi au fost Radu Costin Vasilică (PSD+PC, 1 lege din 3 propuneri), Varga Attila, (UDMR, 4 propuneri, una devenită lege), Oana Manolescu (minorităţi, o lege din 4 propuneri), Nicolae Păun (Minorităţi, o lege din 5 iniţiative), Cătălin Ovidiu Buhăianu-Obuf (PDL, 2 legi din 5 propuneri), Marin Bobeş (PDL), Pál Árpád (UDMR), Antonella Marinescu (PSD+PC 5), Carmen Ileana Moldovan (PSD) cu câte 5 propuneri însă fără nicio concretizare. Nu în ultimul rând, controversatul deputat PDL, Dan Păsat, a depus 6 iniţiative, fără a transforma vreuna în lege.
Cine sunt senatorii harnici
În Senat, cei mai muncitori aleşi au fost liberalul Emilian Valentin Frâncu (101 iniţiative, 13 devenite legi, eficienţă 12,9%) şi şapte democrat-liberali: Iulian Urban (88 de propuneri, 8 legi, eficienţă 9%), Gheorghe David (79 de propuneri, 8 legi, 10,1% eficienţă), Alexandru Pereş (58 de iniţiative, 7 legi, 12,1% eficienţă), Sorin Fodoreanu (45 de iniţiative şi 5 legi, cu o eficienţă de 11,1%), Gheorghe Bîrlea (47, 5, 10,6%), Mihaela Popa (46, 1, 2,1%), Nicolae Dobra (46, 3, 6,5%), Şerban Rădulescu (45, 2, 4,4%).
La polul opus, cel mai puţin preocupaţi senatori par să fi fost maghiarii: Albert Almos (UDMR, 3 propuneri şi 1 lege), Verestoy Attila (UDMR, 4, 0), Petru-Şerban Mihăilescu (Mixt, 6, 0), Tiberiu Bokor (UDMR, 7, 0), Anghel Iordănescu (Mixt, 8, 0), Sever Constantin Cibu (Mixt, 8, 0), Fekete Szabó Andras Levente (UDMR, 8, 0), Mircea Cinteză (PSD+PC, 10, 0), Cristian David (PNL, 10, 2).
Cui îi place vorba multă
Deputaţii care au avut cele mai multe cuvântări în cei doi ani monitorizaţi sunt Mircea Duşa, PSD+PC, liderul grupului parlamentar cu 383 de luări de cuvânt, Aurelia Vasile, PSD+PC 353 de cuvântări, liberalul Eugen Nicolăescu, 326 de luări de poziţie, şi Mircea Toader liderul grupului
parlamentar PDL, cu 323 de luări de cuvânt. Senatorii nu şi-au răcit gurile la fel de mult, cel mai vorbăreţ fiind şi cel mai harnic din Senat, liberalul Frâncu, cu 205 luări de cuvânt.
Parlamentarii au depus în doi ani mii de iniţiative: 1606 la Camera Deputaţilor şi 1525 la Senat. Acestora li se adaugă şi cele rămase din mandatele anterioare (528 în dezbatere la Cameră şi 400 în Senat).
În mod interesant, Guvernul a reuşit să transforme în legi mai multe iniţiative decât Parlamentul, deşi a avut doar o treime din totalul propunerilor legislative. Guvernanţii au depus 35,2 la sută dintre propuneri, faţă de 64,8 în cazul parlamentarilor, însă doar 20 la sută dintre propunerile devenite legi au aparţinut parlamentarilor.
Deputaţii au lucrat 50 de zile în doi ani, senatorii cu 6 zile mai mult
Camera Deputaţilor a avut între 2008-2010 164 de şedinţe de plen, care au însumat 398 ore, 40 minute şi 49 de secunde, ceea ce înseamnă că, în medie, fiecare şedinţă a durat 2 ore şi 40 de minute, potrivit raportului IPP. Potrivit calculelor Institutului tradus în număr de zile lucrate efectiv, reiese că deputaţii au fost la aproape 50 zile de muncă a câte 8 ore (dacă se iau în calcul doar şedinţele de plen). Senatul a petrecut „la lucru” 56 de zile, în 162 de şedinţe în plen, cu o durată totală de 454 ore, 54 minute şi 33 de secunde.
Parlamentarii nu ştiu ce legi propun
Potrivit raportului IPP, iniţiativele legislative din Parlament, în marea majorate a cazurilor, sunt semnate de către un grup de deputaţi şi/sau senatori fără ca publicul să poată identifica numele real al iniţiatorului. IPP constată că cei care semnează legile cunosc, în multe dintre cazuri, doar superficial conţinutul proiectului.
Ce îi interesează pe parlamentari
Conform statisticilor din raport, au fost interesate de diferite domenii:
– PDL: juridic – completarea sau iniţierea de acte normative precum coduri juridice, responsabilitatea ministerială, modificări şicompletări ale legilor aflate în vigoare ce au în vedere sistemul juridic românesc cum ar fi statutul judecătorilor, executorilor judecătoreşti sau statutul avocatului, statutul Avocatului Poporului. Alte iniţiative s-au referit la regimul contravenţiilor şi politicile anticorupţie; administraţia locală – schimbarea unor denumiri de localităţi, amenajarea teritoriului/dezvoltare, împărţirea administrativ-teritorială, exproprieri autorizaţii de construcţii sau construcţia de case sociale, casele cu risc de inundaţie, performanţa energetică a clădirilor; fiscalitate – modificări ale codului de procedură fiscală, reglementări privind responsabilitatea fiscal-bugetară şi alte înlesniri fiscale.
– PSD: juridic – organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, regimul caselor naţionalizate, diferite acte de stare civilă, cooperarea juridică internaţională, probleme de contencios administrativ,
facilităţi juridice pentru persoanele din zone defavorizate; protecţia socială – asistenţă socială, şomaj, pensii, atât cele publice cât şi cele private; agricultură – creditul agricol, exploatări agricole, activităţi veterinare, industrie alimentară, şi zootehnie; sănătate – reforma în domeniu, de la aspecte privind tratarea cancerului până la interzicerea testării de medicamente pe minori, statutul cadrelor medicale, etc.
– PNL: protecţia socială – constituirea unui fond de ajutorare a familiilor sărace, asigurări de şomaj în contextul stimulării ocupării forţei de muncă, salarizarea unitară a personalului din sistemul public prin introducerea lucrătorilor din asistenţa socială), învăţământ – multiple modificări la legea învăţământului, aspecte privind statutul cadrelor didactice de la toate palierele instituţiilor de învăţământ, manualele şcolare; agricultura şi silvicultura,.
– UDMR: muncă – statutul unor profesii, formare profesională, asigurări, angajări în sectorul bugetar, ordine publică şi juridic – reglementarea unor probleme referitoare la pază şi protecţie, codul rutier, circulaţia pe drumurile publice; drepturile omului – drepturile persoanelor cu handicap,
drepturile copilului, egalitate de şanse; cultură – protecţia patrimoniului cultural, monumente istorice, muzee, documente istorice etc.
– Minorităţile Naţionale, ce fac parte din actuala coaliţie de guvernare, au iniţiat în aceşti primi 2 ani de mandat proiecte legislative în domenii precum insolvenţa, fiscalitate dar şi iniţiative în zona bugetară. Un domeniu important pare a fi pentru aceşti parlamentari şi zona culturală, menită să contribuie la păstrarea identităţii culturale şi sociale a minorităţilor naţionale din România.
Cum s-au făcut calculele
Potrivit IPP, raportul a fost realizat prin folosirea datelor statistice şi a informaţiilor disponibile în
paginile de internet ale celor două Camere ale Parlamentului României (www.cdep.ro şi www.senat.ro).
IPP a înregistrat activitatea parlamentarilor în funcţie de: numărul iniţiativelor legislative înaintate vs. eficienţa lor, luările de cuvânt în plen, numărul interpelărilor/întrebărilor adresate de către parlamentari Guvernului, dar şi instituţiile interpelate de către parlamentari, prezenţa la lucrările din plen ce cuprinde toate voturile electronice din perioada decembrie 2008-decembrie 2010, numărul de zile de vot final la care a participat fiecare deputat şi senator, similaritatea la vot a principalelor partide parlamentare.
Procentul de prezenţă a fost calculat pentru perioada cuprinsă în raport şi ia în calcul numai voturile finale din plen, exprimate prin cartela (vot electronic) atât la Camera Deputaţilor, cât şi în Senatul României.
