România ar putea primi o amendă zilnică în valoare de 38.042,6, ca urmare a unei propuneri făcute, joi, de Comisia Europeană în legătură cu netranspunerea de către România a normelor UE privind conținutul de sulf al combustibililor marini, informează Agerpres.
Potrivit Comisiei Europene, au trecut 17 luni de la expirarea termenului de transpunere, fără ca România să fi încorporat în legislația sa națională normele UE privind conținutul de sulf al combustibililor marini.
Amenda zilnică în valoare de 38.042,6 euro ar urma să fie plătită începând cu data hotărârii pronunțate de Curte, până la transpunerea deplină în legislația națională de către România a obligațiilor care îi revin în temeiul directivelor. Această amendă, propusă de Comisie în temeiul Tratatului de la Lisabona, ține seama de gravitatea încălcării, de durata acesteia și de efectul de descurajare care reflectă capacitatea de a plăti a statului membru în cauză. Hotărârea finală privind penalitățile financiare aparține Curții care, cu toate acestea, nu poate stabili o sumă mai mare decât cea propusă de Comisie.
România a confirmat faptul că nu a transpus Directiva privind conținutul de sulf al combustibililor marini (Directiva 2012/33/UE), care trebuia să fie încorporată în legislația naționala până la 18 iunie 2014.
În temeiul Tratatului de la Lisabona, care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, în cazul în care statele membre nu transpun legislația UE în dreptul național în termenul prevăzut, Comisia poate solicita Curții impunerea de sancțiuni financiare.
Legislația privind sulful are rolul de a reduce efectele poluării atmosferice cu dioxid de sulf și particule. Dioxidul de sulf este un poluant pe care îl degajează, în principal, navele. Pe lângă faptul ca este dăunător pentru sănătatea umană, acest gaz afectează mediul și contribuie la producerea ploilor acide. În absența Directivei privind sulful (Directiva 2012/33/UE), emisiile generate de transportul maritim ar depăși în curând emisiile combinate provenite din toate sursele terestre. Poluarea aerului de către navele ce staționează în porturi reprezintă o preocupare majora pentru numeroase orașe portuare care depun eforturi pentru a atinge valorile-limita ale calității aerului stabilite de Uniune.