„În vederea îndeplinirii angajamentelor sale privind lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, România trebuie să ia măsuri urgente pentru a se asigura că deciziile finale sunt luate rapid în cazurile importante de corupţie la nivel înalt, iar prescripţiile să fie evitate în toate cazurile”, se arată în Raportul pe justiţie al Comisiei Europene, raport prezentat de Mediafax şi aşteptat să fie dat publicităţii, în formă finală, mâine. Punctând că au rămas convingătoare realizările Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în ceea ce priveşte investigarea şi urmărirea cazurilor de corupţie la nivel înalt, oficialii europeni arată că lucrurile nu stau la fel în instanţă, existând mai multe cazuri cu o vechime de peste trei ani pe rolul instanţelor. Tergiversările se obţin prin cereri pentru expertize suplimentare, amânări de audieri sau excepţii procedurale.
Documentul CE subliniază, în acest context, şi rolul „crucial” pe care trebuie să-l aibă Parlamentul în lupta împotriva corupţiei, în condiţiile în care de avizul Legislativului poate depinde continuarea investigaţiilor în cazul foştilor sau actualilor miniştri care sunt şi parlamentari (vezi cazurile democrat-liberalilor Monica Iacob Ridzi şi Dan Păsat).
Un exemplu de dosar de corupţie „anulat” prin împlinirea termenului de prescripţie s-a înregistrat nu mai departe de luna aprilie 2011, când Curtea de Apel Bucureşti a constatat încetarea procesului fostului deputat PSD Vasile Savu, condamnat iniţial la trei ani de închisoare şi plata a 50.000 de euro, după ce Judecătoria Sectorului 1 a decis că acesta s-a plimbat prin Africa de Sud, SUA şi alte ţări pe banii Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului şi a Confederaţiei Sindicatelor Miniere din România.
Potrivit Alianţei pentru o Românie Curată, aproape de a scăpa de două dosare de corupţie ar fi şi fostul premier Adrian Năstase. Concret, în dosarul „Trofeul Calităţii în Construcţii”, unde preşedintele Consiliului Naţional al PSD este acuzat de comiterea unei infracţiuni asimilate faptelor de corupţie, termenul de prescripţie ar fi de 7 ani şi 6 luni, adică luna iunie 2012. Apoi, în dosarul „Mătuşa Tamara”, în care Adrian Năstase este acuzat de dare de mită într-o formă agravată, termenul de prescripţie este de 12 de ani şi ar expira la sfârşitul lunii decembrie 2012.
Alte dosare susceptibile că s-ar apropia de termenele de prescripţie sunt cele ale fostului vicepremier George Copos (PC) şi fostului secretar de stat din Ministerul Economiei Ionel Manţog (PDL).
Confiscarea extinsă, precizată expres
„Eficienţa luptei împotriva corupţiei este împiedicată de serioase slăbiciuni în recuperarea produselor infracţiunii”, se arată în raportul prezentat de Mediafax. Invocând cazul de corupţie din vămi, unde este previzibilă confiscarea doar a unei mici cantităţi de bunuri, „deşi se poate asuma faptul că aceste activităţi infracţionale au fost derulate în mod sistematic pe o perioadă lungă”, Comisia arată că bunurile ilicite pot fi confiscate, în practică, doar dacă provin direct din infracţiuni pentru care există o condamnare. Totodată, CE ridică problema bunurilor transferate către terţi, arătând că, în acest fel, sume importante scapă controlului legal.
Puţine sancţiuni, unele nesemnificative, în cazurile ANI
Raportul CE laudă iar activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate, dar atrage atenţia asupra soluţiilor „adesea nesatisfăcătoare” date de organele competente judiciare şi administrative. Totodată, Comisia avertizează că, în unele cazuri, nou-înfiinţatele comisii de investigaţie a averilor de la curţile de apel, îşi depăşesc atribuţiile şi dublează rolul curţilor de apel.
Cele 19 recomandări formulate în Raportul CE ar trebui să fie puse în aplicare de autorităţile de la Bucureşti până în vara lui 2012, când oficialii europeni vor face o evaluare generală a progreselor făcute de România de la declanşarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Până acum, prin vocea ministrului de Externe, Teodor Baconschi, autorităţile române au arătat că vor fi formulate „nişte obiecţii” la Raportul CE.
