Venirea preşedintelui Traian Băsescu în Parlament se produce pe fondul accentuării diver-gen-ţelor în coaliţie şi al unui val de critici dure, de multe ori în termeni mult prea „coloraţi”, din partea liderilor opoziţiei. Opoziţie care, cel mai probabil, nici nu va asista la mesajul şefului statului, aşa cum s-a întâmplat şi la ultimele veniri în Parlament ale preşedintelui.
De data aceasta, Victor Ponta şi Crin Antonescu vin şi cu o serie de „condiţii” a căror îndeplinire ar convinge cică senatorii şi deputaţii PSD, PNL şi PC să nu-şi abandoneze fotoliile din Parlament în semn de boicot. Este vorba de renunţarea de către preşedinte la „nebunia reorganizării judeţelor”, dar şi de formularea unui răspuns la aşa-zisul calendar propus de Uniunea Social-Liberală pentru înlăturarea „instabilităţii guvernamentale” (incluzând organizarea de alegeri parlamentare anticipate până la 30 noiembrie). Nu în ultimul rând, liderii USL spun că vor fi prezenţi astăzi în Parlament dacă preşedintele Traian Băsescu îi prezintă scuze Regelui Mihai, ca urmare a declaraţiilor făcute despre abdicare.
Reorganizarea, amânată sine die
Cum este foarte puţin probabil ca şeful statului să satisfacă doleanţele lui Victor Ponta şi Crin Antonescu, mesajul pe subiecte de politică internă va fi prezentat în faţa unei săli pe jumătate goală. Iar cu interes maxim este aşteptată repoziţionarea preşedintelui Traian Băsescu pe tema reorganizării administrative, în condiţiile în care conducerea extinsă a UDMR a decis, la sfârşitul săptămânii, să propună partenerilor de coaliţie amânarea discuţiilor.
Adică, a ieşit învingătoare dorinţa de a rămâne la guvernare, scop în care liderii Uniunii acceptă ca subiecte spinoase precum reorganizarea şi Statutul minorităţilor naţionale să fie amânate cel puţin pentru câteva luni. „Trebuie să amânăm reforma administrativă dacă dorim să salvăm Coaliţia, iar noi dorim să o salvăm. Există viaţă şi pe cealaltă parte, am mai fost în opoziţie (…). Însă, dacă acum trecem în opoziţie, vom avea sarcini foarte grele în 2012 şi nu vom fi la guvern peste două săptămâni cu colegii cu care nu am colaborat rău într-o anumită perioadă, cu PSD şi PNL.
Însă acum nu e momentul să sărim dintr-o luntre în alta”, le-a spus colegilor din UDMR preşedintele Kelemen Hunor. Cu alte cuvinte, maghiarii ar fi tentaţi să se desprindă de democrat-liberali, dar îi reţine lipsa „garanţiei” că se vor întoarce repede la putere. Dacă totuşi PDL va încerca să-şi impună propria variantă de regionalizare, UDMR va părăsi coaliţia de guvernare.
În contextul actual, liderii Uniunii acceptă, în schimb, ideea că Statutul minorităţilor naţionale nu va fi adoptat în actuala sesiune parlamentară, aşa cum este specificat în protocolul încheiat cu PDL. „Îngheţarea discuţiilor privind reorganizarea teritorială în varianta de 8 judeţe sau 8+2 – cu acest mesaj UDMR va merge luni (astăzi – n.r.) la întâlnirea cu PDL. În schimb, UDMR este dispusă să amâne discutarea Legii Statutului minorităţilor până în toamnă, condiţia fiind ca în acest proiect de lege să nu fie schimbată nici o virgulă”, a precizat Kelemen Hunor.
În privinţa revizuirii Constituţiei, subiect ce va fi abordat astăzi, probabil, şi de preşedintele Traian Băsescu, liderii UDMR au ţinut să amintească de o mai veche doleanţă de-a lor: din art. 1, care precizează caracterul „naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil” al statului român, să fie eliminată sintagma „stat naţional”.
Reforma deconcentratelor va stârni noi discuţii
Democrat-liberalii par resemnaţi faţă de decizia UDMR privind amânarea reorganizării. „Dacă nu există suport politic pentru trecerea acestei legi, atunci nu rămâne decât să o amânăm pentru momentul în care va exista suport politic”, a declarat ministrul Dezvoltării, Elena Udrea. La rândul său, secretarul general al PDL, Ioan Oltean, a vorbit despre amânarea discuţiilor până după alegerile parlamentare de la sfârşitul anului următor.
Între timp, se va încerca punerea în aplicare a planului „B” enunţat de preşedintele Traian Băsescu: reorganizarea deconcentratelor „pe judeţe mari”.
Adică, pe actualele regiuni de dezvoltare. Mai exact, într-o regiune formată din opt judeţe nu vor mai fi opt inspectorate judeţene de poliţie, opt direcţii judeţene de sănătate, opt inspectorate şcolare etc. Într-o regiune va exista un singur serviciu de anvergură judeţeană, iar restul vor fi transformate în oficii şi redimensionate ca număr de angajaţi. Previzibil, fiind vorba de pierderea unor posturi „călduţe”, ocupate în general pe criterii politice, se vor isca noi discuţii în coaliţie.
