La doar o zi după ce premierul Victor Ponta a declarat că PSD nu va decide asupra momentului referendumului mai devreme de sfârşitul lunii august, liberalii au presat prin vocea vicepreşedintelui Tudor Chiuariu: după decizia Curţii Constituţionale privind pragul de 30%, „cea mai raţională“ soluţie este ca referendumul pentru revizuirea Constituţiei să aibă loc simultan cu alegerile prezidenţiale.
Într-un interviu acordat RFI, fostul ministru al Justiţiei a argumentat, pe rând, împotriva celorlalte două variante enunţate de premier şi anume organizarea referendumului în această toamnă sau la sfârşitul lunii mai 2014, o dată cu alegerile europarlamentare.
Riscuri, avantaje şi dezavantaje
În ceea ce priveşte varianta organizării referendumului în această toamnă, pentru a fi validat scrutinul va fi nevoie, potrivit deciziei Curţii Constituţionale, de o participare de cel puţin 50%. Or, acest prag este foarte greu de atins, dacă nu chiar imposibil, în condiţiile în care, după cum s-a văzut de-a lungul anilor, a scăzut constant numărul românilor prezenţi la urne pentru a-şi exprima opţiunea. Chiar dacă USL ar depune eforturi consistente să-i scoată pe alegători din casă, tot sunt şanse reduse să vină la urne circa nouă milioane de oameni, mai ales că PDL a anunţat deja că va face campanie de boicotare a referendumului, pe motiv că nu au fost respectate rezultatele consultării populare din 2009 (privind Parlamentul unicameral şi reducerea numărului de aleşi la 300). „Interesul tuturor este ca până la urmă cât mai mulţi români să vină la vot şi să se exprime asupra noii legi fundamentale“, a punctat Chiuariu. Evident că pentru USL, ca majoritate parlamentară care a iniţiat revizuirea Constituţiei, ar fi un eşec teribil ca demersul Uniunii să fie invalidat de electorat prin neprezentarea la urne.
Cât despre varianta cuplării referendumului de revizuire cu alegerile europarlamentare, care ar trebui să aibă loc în perioada 22-25 mai 2014, şi în acest caz vicepreşedintele PNL vede mai multe inconveniente, începând cu acela că la acest scrutin partidele care formează USL vor participa pe liste separate. Este lesne de imaginat că le-ar fi foarte greu social-liberalilor să deruleze campanii duble: pe de o parte, ar trebui să se lupte, inclusiv cu partenerii de Uniune, pentru votul alegătorilor, iar pe de alta, ar trebui să facă echipă cu aceştia pentru a-i convinge pe oameni să voteze noua Lege fundamentală. În plus, după cum atrage atenţia şi Chiuariu, alegerile pentru Parlamentul European au fost mereu scrutinuri cu cea mai scăzută prezenţă la vot, ceea ce face şi mai puţin probabilă ideea atingerii pragului de 50%.
În fine, un al treilea argument adus de vicepreşedintele liberal vizează tematica alegerilor europarlamentare. „Eu chiar mi-aş dori ca în cadrul campaniei pentru Parlamentul European să discutăm despre problematica Uniunii Europene, despre viitorul Uniunii Europene, despre locul României în Uniunea Europeană şi din punctul ăsta de vedere, pare mai puţin potrivită alăturarea acestor două tipuri de scrutinuri“, a declarat Chiuariu la RFI.
Miza atribuţiilor
Cuplarea referendumului de revizuire cu alegerile prezidenţiale, varianta considerată „cea mai raţională“ de liberali, nu este pe placul social-democraţilor şi ar putea naşte interminabile discuţii pe tema atribuţiilor viitorului preşedinte. Mai precis, în cazul în care noua Constituţie ar intra în vigoare după primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, se pune problema dacă preşedintele nou ales se mai bucură de atribuţii extinse sau nu. Adică, de atribuţiile care rezultă din actuala Constituţie, valabilă în momentul alegerilor prezidenţiale, sau de cele care rezultă din Legea fundamentală revizuită? Dacă ar fi prima variantă, câştigător din întreaga situaţie ar fi evident Crin Antonescu, instalat la Palatul Cotroceni. Or, această ipoteză nu îi prea încântă pe social-democraţi. În sens contrar, dacă viitorul preşedinte s-ar trezi că brusc i-au fost schimbate atribuţiile, nemulţumirea se va contabiliza la PNL.
În această cheie trebuie citită şi declaraţia de luni a premierului Victor Ponta, care a ţinut să sublinieze că viitorul preşedinte va beneficia din vechea Constituţie doar de mandatul de 5 ani, nu şi de atribuţiile actuale. Dar, în acest caz, nu ar fi vorba de o schimbare a regulilor în timpul jocului (adică, după ce noul preşedinte este instalat în funcţie), lucru sancţionat de Curtea Constituţională şi când s-a pus problema scăderii pragului la referendum?
