România s-a raportat la alegerile prezidențiale din Republica Moldova cu prudență. Oficialii de la București nu și-au exprimat sprijinul pentru vreunul dintre candidați.
Pe 7 octombrie a.c., președintele Klaus Iohannis a fost destul de explicit pe această temă. După o întrevedere cu șefa diplomației europene, Federica Mogherini, Iohannis a spus că nici România și nici UE nu se vor amesteca în campania electorală.
De la alegerea președintelui Iohannis, Bucureștiul a abordat cu precauție relația cu Chișinăul. Primele semne au apărut încă din campania electorală de la prezidențialele din noiembrie 2014, când Klaus Iohannis nu a manifestat vreun interes major. Ba chiar a făcut o declarație despre Chișinău și Cernăuți intens criticată, afirmând că vrea să fie ”președintele tuturor românilor, dar acele localități nu se află pe teritoriul României.”
Citește și: Moscova, pe cale să reocupe Chișinăul. Cine sunt candidații la prezidențialele din Republica Moldova
După un regim pro-european care a fost marcat de serioase scandaluri de corupție, cele mai mari șanse la funcția de președinte le are omul Moscovei, Igor Dodon, pe care presa îl acuză că primește bani de la Federația Rusă. Dodon spune public că Moldova trebuie să intre în axa Belarus-Rusia-Kazahstan.Tabăra pro-europeană este profund divizată și confruntată cu acuzații de corupție… citește mai departe aici …
Ulterior, Iohannis și-a îndeplinit doar pe jumătate promisiunea. A făcut o vizită oficială la Chișinău, în februarie 2015, dar nu a ajuns până acum la Cernăuți.
Inițial, vizita în Republica Moldova fusese programată pentru decembrie 2014, dar a fost amânată din cauza crizei politice de la Chișinău. Chiar și așa, vizita nu a însemnat anunțarea vreunui proiect major în relația bilaterală.
Nici Cioloș nu s-a grăbit spre Chișinău
Premierul Cioloș a vizitat Chișinăul la aproape un an de la instalarea sa în funcție, pe 25 august 2016. Guvernul român tocmai eliberase prima tranșă de 60 de milioane de euro din împrumutul de 150 de milioane euro oferit Republicii Moldova. Acordarea acestei prime tranșe fusese amânată tot din cauza tensiunilor politice de la Chișinău, dar și de scandalul devalizării celor mai mari bănci moldovenești cu 1 miliard de dolari.
Cu acel prilej, Cioloș a subliniat că Bucureștiul va debloca restul banilor numai după ce Chișinăul va avea un acord cu FMI, ca o garanție că fondurile vor fi cheltuite ”în interesul cetăţenilor și nu vor fi canalizaţi în alte direcţii.”
Săptămâna trecută, un miting unionist organizat la București de ”Acțiunea 2012” s-a soldat cu reținerea și amendarea unui grup care a încercat să rupă cordonul de jandarmi. Din el a făcut parte și George Simion, liderul unioniștilor.
