Preşedintele Traian Băsescu a susţinut, joi, o declaraţie de presă pe tema numirilor procurorilor şefi de la DNA şi PÎCCJ.
Traian Băsescu a explicat că aceste numiri trebuie să respecte legea, iar ministrul Justiţiei trebuie să îşi asume răspunderea pentru desemnarea procurorilor şefi.
Citeşte mai jos, în format LIVE TEXT, care au fost principalele declaraţii ale preşedintelui.
– Aş vrea să fac o scurtă declaraţie despre desemnarea procurorilor şefi.
– Înainte, aş vrea să citesc din legea privind numirea procurorilor şefi. Legea este 303 din 2004, art. 54: Procurorul general al Parchetului de pe lângÄă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), prim adjunctul şi adjunctul lui, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi adjuncţii lui, procurorii şefi de secţie precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii lui sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM, dintre procurorii cu o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani.
Vezi de ce a respins Băsescu propunerile Monei Pivniceru pentru DNA şi Ministerul Public
– Ce înseamnă practic acest lucru, înseamnă că sunt 24 de funcţii la DNA, la PÎCCJ, DIICOT.
– Cele 24 de funcţii se numesc, conform legii, aşa cum v-am citit în lege, la propunerea ministrului Justiţiei şi cu aviz CSM.
– Acesta a fost articolul în baza căruia am stabilit cu premierul să desemnăm procurorii şefi. Este o responsabilitate a ministrului Justiţiei, nici a partidelor politice, nici a procurorilor, nici a societăţii civile.
– Legea nu spune că se pot numi numai procurori de la DIICOT la DIICOT, de la DNA la DNA.
-Relaţia mea cu premierul a fost să respectăm legea.
– Avizul CSM-ului este consultativ, nu este obligatoriu pentru preşedinte.
– Aceasta este motivaţia pentru care i-am cerut premierului să urmeză legea.
– În 1 octombrie i-am transmis doamnei Pivniceru o scrisoare cu două elemente importante: în prima parte îi spuneam că nu voi numi procurorii pentru că a urmat o procedura netransparentă şi-a creat condiţii să spună asta a ieşit din concurs dar nu ştie nimeni cum au ieşit cei doi candidaţi.
-Nu ştiu dacă scisoarea a fost făcută publică. Eu am dorit asumarea răspunderii ministrului Justiţiei care face propunerile. Poate aş fi crezut în procedura dacă era foarte transparentă.
-În partea a doua, îi exprimam opţiunea mea pentru asumarea desemnării propunerilor. Era înainte ca propunerile cu cei doi procurori să ajungă la mine.
-Ştia că, indiferent de avizul CSM, îi voi respinge pe cei doi procurori, nu îndeplineau un criteriu fundamental, asumarea răspunderii de către ministru.
– În motivaţie am ţinut cont de acest punct de vedere, nu de avizul CSM.
-Acum este etapa în care CSM-ul analizează. Nimeni, sper, să nu interfereze activitatea CSM-ului. Fiecare instituţie îşi asumă răspunderea pentru ceea ce face, (…) respectăm legea, pentru că nu putem avea succes dacă ne băgăm unii în treburile altora.
– Voi continua să apăr Justiţia, fie că vorbim de parchete, de instanţe, de ingerinţa politicului. Sper să păstrăm acest trend crescător de apărare a Justiţiei. Numirile pe care le-a făcut primul ministru, îmi sugerează că vom păstra acest trend de rezolvare a problemelor din Justiţie.
– Definitivarea numirilor trebuie făcută rapid.
– Avem aproape un an de când procurori delegaţi, la rândul lor, delegă.
– Practic, tot sistemul de conducere al Min. Public este afectat de instabilitate.
– Avem nevoie de stabilitate. Cele ce am stabilit cu min. Justiţiei sunt legate şi de o anumită strategie. Ideea a fost să numim câteva funcţii importante, apoi să le lăsăm lor posibilitatea să facă numiri pentru celelalte funcţii. Asta nu înseamnă că nu putem declanşa procedura de numire a tututor celor 245 de procurori. Încercăm o colaborare cu CSM-ul, o colaborare între preşedinte şi min. Justiţiei.
– O ultima remarcă: eroarea extraordinară pe care o fac partidele politice amestecându-se, încercând să facă presiuni, să dea soluţii.
– Nimeni nu va reuşi să influenţeze acest proces decât instituţional, fiecare în zonă lui de responsabilitate.
Întrebări – răspuns:
În ianuarie, când aţi respins propunerile, invocaţi că procesul de selecţie nu a fost stimulativ pentru că un număr cât mai mare de procurori să se poată înscrie. Cât de stimulativ este acum?
Traian Băsescu: Dacă se opta pentru un astfel de sistem, deschis, cu competiţie, trebuia să fie într-adevăr deschis, să mă conving că cel mai bun a fost desemnat.
Aş fi văzut ce fac la capătul drumului, dacă cel care a câştigat e soluţia corectă, un procuror vertical, neimplicat politic.
Asta am reproşat ministrului Pivniceru care şi-a asumat procedura transparenţei fără transparenţa.
Opţiunea mea, am scris în scrisoare, este desemnare prin asumare.
Urmăresc un proces care să diminueze la maxim riscul de eşec în desemnare.
Eu cred că este mai mult decât stimulativ, procesul va propune menţinerea în funcţii a unor procurori care au avut rezultate în funcţiile lor.
Cred că e stimulativ pentru cei ce au obţinut rezultate bune.
Aţi avut vreo contribuţie în propunerile permierului?
Traian Băsescu: Nu cred acest lucru e important, contribuţia mea nu poate fi decât în zona deja cunoscută, am dorit pentru a nu risca diminuarea şanselor de progres în activitatea parchetelor, o soluţie Morar la Parchet, Kovesi la DNA. Nu s-a putut.
A fost cunoscută opţiunea mea legată de Kovesi şi nu are nicio legătură cu altă relaţie decât aprecierea pentru performanţă.
Cum comentaţi poziţia Comisiei Europene?
Traian Băsescu: Cum traducem cuvântul transparenţă? Dacă propunerile ar fi fost pentru nişte oameni aduşi din ţara, pe care nu îi cunoştea nimeni, am fi putut spune că ar fi fost lipsită de transparenţa.
Aici discutăm despre Codruţ Olaru, cu performanţe excelente la DIICOT, Laura Kovesi, cu performanţe foarte bune, despre … ce alte nominalizări s-au mai făcut? Tiberiu Niţu, a fost adjunct la Parchetul General.
Eu nu am respins niciunul dintre cei doi procurori pentru incompetenţă, ci pentru procedura lispita de transparenţă.
Aţi avut-o în faţă pe Codruţa Kovesi şase ani, nu cred că a constatat cineva intervenţia în dosare, chiar dacă eu îi reproşez nefinalizarea dosarului revoluţiei, ei au argumente juridice, eu politice, poţi fi de două ori preşedinte, nu te poţi aşeza în faţa legii.
Dacă Ponta scotea de sub birou nişte procurori necunoscuţi am fi putut discuta despre lipsă de transparenţă.
Aţi discutat cu Comisia Europeană?
Traian Băsescu: Doamnă, eu discut cu legea României, şi nimeni nu poate înfrunta legile României.
Ca să adaugi la lege ar trebui să-ţi asumi un act normativ. A avut curaj doamna Pivniceru să introducă prin ordin o procedura suplimentară decât cea prevăzută de lege? Ea a făcut acea procedura fără să emită un ordin de lege.
Partea de spectacol poate fi organizată în altă parte, dar nu neapărat la ministerul Justiţiei.
Daniel Morar este şef al Parchetului General acum?
Traian Băsescu: Nu mă pot pronunţa, nu sunt jurist, am văzut controversa între CSM şi Guvern, probabil că o acţiune în constatare pentru clarificarea legii la Curtea Constituţională a României (CCR) ar fi necesară, pentru că totuşi desemnarea procurorului general adjunct, a primului adjunct, e un atribut al preşedintelui.
Dacă mergem la nesfârşit cu detaşări eu mă întreb de ce CSM nu detaşează acum un procuror general pentru trei ani.
Şi pe toţi cei 21 care sunt … cu delegare. De ce nu-i detaşează pe trei ani şi am terminat toată discuţia?
Aici e clar un conflict, nu spun că acţiunea CSM e ilegală, dar s-ar putea că legea să fie neconstituţionala, la fel cum şi azi CCR – şi nu putem spune că acţiunea membrilor CSM de revocare a celor doi judecători a fost ilegală, ea a fost legală, dar s-a constatat că acel articol era neconstituţional.
Nu acuz de ilegalitate ci trebuie să vedem dacă legea e constituţională.
Cum comentaţi calendarul CSM?
Traian Băsescu: Nu-mi permit să fac recomandări CSM, vor acţiona după regula lor. E o problemă a CSM, sunt o structură independentă care gestionează justiţia.
Premierul a spus că consultările s-au referit strict la procedura.
Aşa e. Cred că a constatat că e bine, un procuror general bine apreciat este o opţiune corectă, cred că a apreciat activitatea Codruţei Kovesi.
