Traian Băsescu a trimis spre avizare Consiliului Legislativ proiectul legii de revizuire a Constituţiei.
Conform legii, proiectul de revizuire a Constituţiei trebuie să primească un aviz de la Consiliul Legislativ, acesta fiind depus astăzi.
Datorită modificărilor calificate drept „puţin complicate”, Traian Băsescu a precizat că la sfârşitul săptămânii viitoare am putea avea avizul Consiliului Legislativ, împreună cu observaţiile consiliului.
După această etapă, proiectul va fi transmis Curţii Constituţionale, unde este un termen de 10 zile prevăzut de lege, după care va fi transmis Parlamentului. „Estimez că voi fi în măsură să transmit proiectul legii de revizuire la Parlament înaintea vacanţei de vară,” a spus Traian Băsescu. După ce voi avea avizul îl voi transmite proiectul şi partidelor, cu tot cu aviz.
„Ultima revizuire a constituţiei, cea din 2003, s-a facut cu un guvern minoritar. Dacă am pleca de la premisa că revizuirea Constituţiei se face numai când preşedintele are o susţinere de două treimi în Parlament, am putea să ne luăm gândul de la revizuire,” a spus preşedintele.
Principalul motiv al revizuirii Constituţiei este legat de rezultatul referendumului care a avut loc pe 22 noiembrie 2009, când peste 80% dintre români au optat pentru Parlament Unicameral şi pentru un număr de 300 de parlamentari.
„V-aş reaminti că în art. 2 din Constituţie se precizează că poporul îşi exercită suveranitatea direct, prin referendum sau indirect, prin cei aleşi. Este o chestiune de respectare de câtre Parlament a suveranităţii poporului. Nu trebuie confundat sau mistificat cu prevederea aceleiaşi constituţii care spune că referendumul este consultativ. Este consultativ ca formă, pentru că niciodată n-o să poţi să pui într-un referendum formularea unei legi sau a modificării Constituţiei în forma în care o propui,” a explicat Traian Băsescu.
Revizuirea Constituţie nu vizează regimul ordonanţelor de urgenţă. Am încercat să facem acest lucru, deşi articolul 115 din Constituţie este foarte bine scris. Încercarea de a intra în detaliile -când să se poată emită o ordonanţă de urgenţă ne-a determinat să renunţăm, deoarece ar fi fost o listă foarte lungă de situaţii:situaţia unei epidemii, situaţia unei calamităţi, situaţia unui accident nuclear etc. Singura modalitate de reglementare a domeniilor şi situaţiilor de emiterea ordonanţelor trebuie să fie descrisă, prezentată, precizată într-o lege organică, pentru a limita numărul ordonanţele de urgenţă.
La art. 85 este o prevedere care corectează întâmplări din mandatul meu, a spus Traian Băsescu. Am ţinut cont de opţiunea Curţii Constituţionale în cazul Norica Nicolai, când am refuzat numirea. La acest articol a fost introdus un aliniat nou prin care se precizează că propunerea primului ministru de revocare şi de numire a unor miniştri se poate face numai după consultarea preşedintelui.
Revizuirea Constituţiei nu priveşte mandatul preşedintelui în exerciţiu
Avem o constituţie care viza o fază premergătoare intrării României în NATO şi UE. Este necesară o adaptare şi din punct de vedere al apartenenţei noastre la UE şi NATO. Nu avem o constituţie care să aibă stabilitatea celei din SUA, însă modificările s-au făcut în funcţie de evenimentele istorice majore, cum ar fi razboiul de independenţă. Există în tradiţia noastră multe revizuiri ale Constituţiei.
Parlament unicameral şi parlament cu 300 de membri sunt parte a modificării Constituţiei. Pentru a garanta atenţia şi acurateţea cu care Parlamentul va primi legile, prin noile prevederi orice lege trebuie să aibă două citiri, într-un inteval de timp de minim 30 de zile, după care se dă votul final. În situaţii de lege în regim de urgenţă, prin votul majorităţii parlamentare se poate scurta termenul de 30 de zile. Aceasta a fost soluţia pentru a diminua tentaţia guvernului de a trimite ordonanţe de urgenţă. Rămâne să fie reglementată prin lege organică toată materia emiterii ordonanţelor de urgenţă.
O altă prevedere izvorâtă din experianţă este legată de limitarea posibilităţii Guvernului de a-şi angajea răspunderea în faţa Parlamentului. La articolul 114 am introdus prevederea că angajearea răspunderii Guvernului se poate face o singură dată pe sesiunea parlamentară, pe o singură lege, cu excepţia bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale. Dacă se ajunge în situaţia unei crize politica în care nu poate fi trecut bugetul prin proceduri normale se poate asuma răspunderea pe buget şi pe bugetul asigurărilor sociale, fără ca acest lucru să se numeroteze la acel unic drept de sesiune parlamentară. Motivul este simplu: pentru a se evita
Foarte mulţi sunt tentaţi să vorbească de interesul meu personal, a spus preşedintele. Într-o negociere cu partidele politice s-ar putea ajunge la o concluzie în termeni de funcţionare. Motivul este simplu: evitarea asumării răspunderii şi a diminuării a rolului Parlamentului de a dezbate legile.
Am stabilit şi procedura de declanşare a unui referendum
La articolul 90 se menţine formularea iniţială, la care se mai adaugă trei aliniate. Unul este legat de dreptul preşedintelui de a declanşa un referendum în baza emiterii unui decret, dar se creează obligaţia şi pentru Parlament ca în 30 de zile de la solicitarea de aviz pentru emiterea decretului, făcută de preşedinte, să se dea în mod obligatoriu răspuns. În cazul în care preşedintele nu primeşte un răspuns în 30 de zile, se poate considera procedura îndeplinită şi preşedintele poate emite decretul de iniţiere a referendumului.
În articolul 95 am încercat o echilibrare a raporturilor între preşedinte şi Parlament în materia suspendării. Modul cum s-a aplicat dreptul de suspendare a preşedintelui în legislatură trecută a fost un abuz. Astfel, preşedintele este obligat să aibă o majoritate în Parlament. Devine demagogie ideea cu un preşedinte care este neutru faţă de forţele politice. După experienţa 2007 a devenit obligatoriu pentru a-mi putea îndeplini mandatul să am grijă să am susţinerea măcar a unui partid puternic.
La art. 103 propun instituirea unui termen de 10 zile pentru ca Parlamentul să se pronunţe asupra formării unui nou guvern. Avem experienţa anului 2009 când am desemnat primul ministru, iar acesta a prezentat Parlamentului lista guvernului şi programul, dar acesta le-a respins. „Ţara a stat într-o perioadă de criză economică şi politică de circa trei luni,” consideră preşedintele.
La articolul 109 am eliminat d escrierea procedurii de raspundere penală a membrilor guvernului. Rămâne formularea prin care se răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al guvernului răspunde politic, solidar cu ceilalţi membri, pentru activităatea guvernului şi pentru actele acestuia.
La articolul 72 percheziţia, reţinera sau arstarea parlamentarilor pentru faptele care au loc în timpul mandatului, nu mai este nevoie de un aviz al Parlamentului.
La articolul 124 reglementarea răspunderii judecătorilor şi procurorilor trebuie să se faca printr-o lege organică. În momentul de faţă judecătorii nu pot fi traşi la răspundere, decât pentru neglijenţă. Justiţia trebuie să se supună şi ea Constituţiei, iar acest lucru trebuie prevăzut în revizuire. Pana acum, Constituţia îi făcea respunsabili pentru neglijenţă, dar de ce sa nu fii responsabil şi pentru corupţie sau incompetenţă, s-a întrebat preşedinte.
La articolul 126 propun ca includerea actelor care privesc politicile fiscala şi bugetare în sfera exclusă a a justiţiei. Este o problemă strictă a Guvernului şi Parlamentului.
La articolul 123 am propus ca reţinerea să nu poată depăşi 48 de ore, nu 24 de ore cum a fost până acum. Nimeni nu poate interoga 20, 30 de suspecţi în termen de 24 de ore.
Le propun românilor să trăim din ce producem, nu din ce consumăm, afirmă Traian Băsescu. „A nu avea grijă de ce se va întâmpla peste 10 ani ar fi o greşeală.”
În ceea ce priveşte CSM-ul, am introduc câteva elemente care lărgesc independenţa justiţiei. Se va mări numărul reprezentanţilor societăţii civile de la doi la şase.
Averea dobândită licit nu poate fi confiscată.
