Întâlnirea de 30 de minute dintre Traian Băsescu şi preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, s-a încheiat cu o declaraţie comună privind parteneriatul strategic pentru secolul XXI între România şi SUA, adoptată de cei doi şefi de stat.
Acesta enumeră mai multe domenii de cooperare care vor fi aprofundate în viitor; cel mai important este, fără îndoială, sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice, care va fi amplasat la baza aeriană de la Deveselu.
De asemenea, cooperarea în cadrul NATO va fi îmbunătăţită, însă şi securitatea energetică şi investiţiile americane în România se numără printre domeniile în care se doreşte un grad sporit de cooperare. De altfel, Traian Băsescu a declarat în cadrul unei întâlniri cu membri ai comunităţii române din Statele Unite că giganţii petrolieri Chevron şi Exxon sunt deosebit de interesaţi de explorarea câmpurilor petroliere din România; Exxon a semnat încă din 2008 un parteneriat cu Petrom, privind o colaborare în explorarea petrolieră din Marea Neagră.
Investiţiile Exxon s-ar putea ridica la 10 miliarde de dolari. Chevron, pe de altă parte, a obţinut în 2010 trei licenţe de explorare a unor perimetre din Dobrogea, unde americanii bănuiesc că s-ar putea găsi gaze neconvenţionale.
Alexandra Gătej, preşedintele Camerei de Comerţ Americane în România, a declarat pentru România liberă că parteneriatul strategic se va traduce prin „încrederea sporită pe care companiile americane o pot avea uitându-se la România ca loc de investiţii; acordul privind scutul antirachetă înseamnă, în mod simbolic, şi o garanţie pentru companiile americane că pot să investească într-o zonă sigură”. Gătej apreciază şi impactul real economic al acestei vizite: „Dacă luăm numai ideea scutului, este clar că vor exista companii americane care vor genera locuri de muncă în acea regiune; amplasarea sa va duce la dezvoltarea pe orizontală a afacerilor americane, dar cu locuri de muncă create în România”.
„Justiţia, importantă şi din punct de vedere economic”
Contactată de România liberă, Laura Ştefan, expert anticorupţie al Societăţii Academice din România, consideră încheierea parteneriatului strategic drept binevenită şi din alt punct de vedere.
„Dintotdeauna evoluţiile pe plan intern pe zona de justiţie şi corupţie au fost determinate în bine de factori externi”, spune ea, adăugând că, „după aderarea la UE, una dintre cele mai puternice voci, alături de Comisia Europeană, este cea a Statelor Unite ale Americii, mai ales pe justiţie şi corupţie”. Parteneriatul strategic ar putea oferi un cadru potrivit pentru continuarea dialogului în acest domeniu.
Totodată, Laura Ştefan explică insistenţa preşedintelui Barack Obama asupra asigurării unei justiţii funcţionale în România în modul următor: „Întotdeauna poziţia americanilor în privinţa României a fost foarte apropiată de zona de justiţie, care este importantă din multe perspective: din punct de vedere economic, pentru că justiţia comercială se produce, ca şi cea penală, cu întârziere, şi e importantă pentru că a face afaceri într-o ţară cu probleme de corupţie este mult mai scump decât să faci afaceri într-o ţară care n-are astfel de probleme”.
Laura Ştefan consideră că „Barack Obama a folosit foarte înţelept această ocazie”, dar apreciază totodată şi faptul că Traian Băsescu a ales să spună public ce s-a discutat în timpul unei întâlniri la care presa nu a avut acces. „Cred că este un semnal că există o oarecare comuniune de gânduri pe această problemă”, spune Laura Ştefan – pentru că „până la urmă, ce se discută în spatele uşilor închise iese doar dacă se doreşte ieşirea”.
Rusia, nemulţumită de lipsa de consultare
Semnarea acordului privind amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul României nu a fost bine primită la Moscova; într-un comunicat de presă emis de Ministerul de Externe al Rusiei şi citat de agenţia de presă RIA Novosti se precizează că „planurile antirachetă ale Statelor Unite sunt implementate rapid şi conform planului, însă în absenţa oricărui progres în dialogul dintre Rusia, NATO şi Statele Unite pe această temă”.
De altfel, Konstantin Kosacev, şeful Comisiei pentru afaceri externe a Dumei ruse, a declarat, conform agenţiei de presă NewsIn, că semnarea acordului oferă ţării sale dreptul de a se retrage din tratatul START, încheiat cu SUA, care prevede reducerea armelor strategice.
Oliver Schmidt, expert în sistemul antirachetă şi politică externă americană al think tank-ului german DGAP (Societatea Germană pentru Politică Externă), a declarat pentru România liberă că nu este pentru prima oară când Rusia emite o astfel de ameninţare: „În preambulul tratatului sunt consemnate sistemele ofensive şi defensive permise, iar Statele Unite au considerat dintotdeauna că scutul antirachetă nu afectează tratatul. Problema principală, din punctul de vedere al Rusiei, este că tehnologia americană limitează posibilităţile arsenalului strategic rus, însă acesta nu constituie, în această fază, o ameninţare pentru Rusia”. Expertul german a adăugat că, din punct de vedere tehnic, scutul nu este în acest moment funcţional, ci este „mai curând un act simbolic” prin care România şi NATO sunt asigurate de angajamentul american. Totodată, spune Schmidt, scutul este „o nouă dovadă a solidarităţii transatlantice”.
Jonathan Eyal, director al Departamentului de Studii Internaţionale al reputatului think tank britanic RUSI, împărtăşeşte părerea expertului german; Eyal a declarat pentru România liberă că Rusia „pur şi simplu refuză să acccepte declaraţiile NATO că acest sistem nu este îndreptat împotriva sa şi nu va avea nici un impact asupra sistemelor sale strategice”. Britanicul presupune că Moscovei „îi este frică de un nou salt tehnologic al Statelor Unite, un salt tehnologic căruia Rusia nu îi poate face faţă”, iar răspunsul guvernului rus este unul „psihologic”.
Pe de altă parte, expertul britanic nu consideră că ameninţările Rusiei sunt deosebit de serioase. „Să nu uităm că unul dintre puţinele puncte în care relaţiile militare între Rusia şi restul lumii s-au îmbunătăţit în ultimii ani a fost tocmai pe terenul nuclear, mai ales în negocieri directe cu SUA”, declară Eyal, adăugând că „Rusia nu are nici un interes să pericliteze relaxarea în discuţiile nucleare prin aceste ameninţări”.
Totodată, Jonathan Eyal consideră că România are două avantaje din amplasarea scutului pe teritoriul său: în primul rând, unul al securităţii, care este totodată şi un avantaj pentru întreg continentul european într-o perioadă în care „tendinţele militare arată că distanţa dintre continente devine din ce în ce mai mică”.
Al doilea avantaj pentru România este că „prezenţa instalaţiilor militare americane pe teritoriul său garantează o relaţie specială între cele două state – o relaţie care va deveni probabil mult mai importantă într-un timp în care administraţiile americane devin din ce în ce mai reci sau mai puţin interesate în structura generală a NATO”, crede Eyal.
Neclaritate în privinţa vizelor
După cum era de aşteptat, şi criteriile acordării vizelor americane pentru cetăţenii români au fost discutate în cadrul întâlnirilor dintre delegaţia română şi partenerii de discuţie americani. Preşedintele Traian Băsescu a declarat miercuri, la întoarcerea în ţară, că prin semnarea parteneriatului strategic Barack Obama „îşi asumă susţinerea modificării legii pentru acordarea vizelor”.
Această susţinere nu este însă echivalentă cu o reală modificare – aceasta trebuind să fie ratificată de Congresul american. Secretarul de stat american Hillary Clinton a afirmat, de asemenea, că speră ca în timpul actualei administraţii să aibă loc o schimbare în regimul vizelor, asigurând că pentru început se va încerca o îmbunătăţire a sistemului în România, care să ducă la o scădere a ratei de refuz a vizelor – acesta fiind, de altfel, şi criteriul cel mai important pentru eliminarea acestora; deocamdată, rata de refuz este, în România, de circa 25%, iar obligativitatea vizelor poate fi eliminată numai în cazul în care aceasta ar scădea la 3%.
În afară de România, singurele state din Uniunea Europeană ai căror locuitori necesită o viză pentru a călători în Statele Unite sunt Polonia şi Bulgaria – care fac, de asemenea, presiuni pentru schimbarea criteriilor.
Rămâne de văzut cât de repede vor da roade promisiunile făcute de Clinton şi Obama lui Traian Băsescu.
