Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică, că Uniunea Europeană nu a avut până în prezent instrumente de control şi coerciţie asupra statelor membre care au acumulat datorii publice enorme.
Uniunea Europeană s-a bazat până în prezent pe doi piloni pentru susţinerea monedei euro: Pactul de stabilitate şi creştere de la Maastricht adoptat în 1992 şi agenda Lisabona.
„Ar trebui să vedem cum a funcţionat UE în susţinerea monedei sale. Au existat doi piloni: Pactul de stabilitate şi creştere de la Maastricht adoptat în 1992. Deşi limitele de 3% deficit şi grad de îndatorare de 60% pentru datoria publică figurau în acest pact, respctarea acestor criterii se bazau pe câteva elemente: resposabilitatea totală a statului membru, eventuale presiuni ale CE şi dacă exista un motor eficient, acesta era numai pentru statele care erau în afara zonei euro care-şi propuneau să atingă parametrii pactului de stabilitate şi creştere. În rest, totul ţinea de bună-voinţa statelor. Nu existau instrumente în ţinerea de observaţie şi control la nivel european pentru stabilitate şi creştere. Un alt pilon pe care s-a sprijinit avansul UE a fost agenda Lisabona, stabilită în 2000 pentru o perioadă de 10 ani cu obiective de stabilitate economică. Nici această agendă nu a avut elemente de coerciţie împotriva statelor care nu respectau obiectivele din agenda Lisabona. Nici acest al doilea pilon nu a avut niciun fel de instrument prin care statele să fie obligate să atingă obiectivele din Agenda Lisabona”, a explicat Traian Băsescu.
„Această criză ne-a făcut să decoperim nişte realităţi: nu avem mecanisme sau sancţiuni care să susţină disciplina bugetară, De altfel, am putut constata că discuplina bugetară nu este suficientă”, a declarat preşedintele.
Preşedintele Traian Băsescu a participat la Bruxelles, la summitul liderilor europeni.
„S-a ajuns la datorii publice enorme, care acum, pe timp de criză nu au mai lăsat marje statelor pentru a interveni în bugetul de stat”, a mai declarat Băsescu.
Aceste constatări ne-au făcut să transformăm UE într-un imens şantier. Deciziile care s-au luat în noaptea de 8 spre 9 şi în ziua de 9 împing de la o simplă uniune monetară la o uniune monetară, fiscală şi economică”.
Un al doilea element este adoptarea unor mecanisme de stabilitate şi în sfârşit, al treilea element este legat de adaptarea de aranjamente şi a dezechilibrelor care să împingă Uniunea Europeană şi zona euro către politici de calitate.
Până la urmă ultima miză nu este delegarea de competenţe către Bruxelles. Nu acesta a fost obiectivul. Acesta este mijlocul prin care poate exista o supraveghere a politicilor fiscale.
„Un alt element decis, dincolo de cele trei elemente prezentate ca fiind răsopunsul Uniunii la criză ar fi revenirea la normalitate”.
Prima măsură ar fi menţinerea bugetelor în echilibru sau în surplus. Acesta este obiectiv al tuturor statelor membre al zonei euro dar şi al celor din afara acestei zone care aderă la uniunea fiscală. Dobânzile pe piaţa internaţională este acum de 8%.
„S-a instaurat cifra magică 3: deficit de 3%. Cine citeşte pactul de stabilitate, vede că obigaţia din acest act fixează ca deficit structural maxim 0,5%, cu indicaţia de a se sta în bugete excedentare. 3% a fost o cifră adoptată de toţi oamenii politici ca să construiască Europa socială pe datorie. Una dintre cauzele fundamentale pentru care s-a ajuns la această criză de neîncredere a fost ascunderea miezului pactului de stabilitate şi creştere, care spunea de deficit structural de maxim 5% cu recomandarea de a se merge pe excedente”, a spus Băsescu.
O ultimă măsură ar fi obligaţia ca toate statele membre ale UE cu accent deosebit pe statele zonei euro, să revină la deficite de maximum 0,25% şi la un nivel de îndatorare de maximulm 60% în raport cu un program stabilit de UE.
„Noi şefii de stat şi de guvern am convenit că singura structură care este capabilă să coordoneze un stat membru este Uniunea Europeană”.
Veste bună: noi nu suntem în situaţia de a avea stfel de programe.
Decizia noastră a fost să mergem mai repede.Mai rău ne făcea dacă stăteam cu un deficit de 3% dacât să încercăm un deficit mai mic.
Având în vedere că nimeni nu mai dă bani europei, a devenit mult mai scump sa nu-ţi plăteşti datoriile decânt să continui să împrumuţi bani. Se va trece la o politică de reducere a gradului de îndatorare. Vor fi reduceri în toate domeniile.
Execuţia bugetară va fi monitorizată. Statele care sunt în pericol de deficit excesiv sau cele care au intrat în deficit excesiv, intră sub monitporizare permanentă.
Nu au fost stabilite încă sancţiunile. Este un grup de experţi care analizeză în acest moment . Vom avea şi noi contribuţia noastră pentru că eu am anunţat participarea României la acest acord de uniune fiscală.
Acest proiect de acord nu este neapărat o noutate absolută. În anul 2011, consiliul şi Parlamentul au adoptat documente, referitoare la guvernanţa economică acesta s-a materializat în cinci documente noi. Toate deciziile din programul de guvernanţă economică au fost deja aprobate şi intră în vigoare din decembrie.
În sfârşit, în timpul cel mai scurt se va adopta un al doilea pachet de guvernanţă economică. Acesta a fost emis şi este spre analiză la guverne şi până la sfârşitul anului trebuie să ne pronunţăm pe el.
„Esenţa este că ceea ce s-a adoptat şi se va adopta în martie 2012 să fie adoptat în cunoştinţă de cauză şi o susţinere documentată a unei poziţii. Mi-am asumat informarea comisiei că România va adeara la aest acord. Dacă Parlamentul va dori altfel, este problema Parlamentului” , a mai spus şeful statului.
„Nu sunt datorii făcute de acest guvern este vorba de datorii rostogolote din 2007”, a mai spus Băsescu, referindu-se la împrumuturile făcute de ţara noastră.
„Pactul fiscal nu modifică nimic. Bugetul de stat al României rămâne aşa cum e, pe anul 2012”. Cred că acest act fiscal nu-l va afecta în niciun fel pe român în schimb îi va garanta că va trăi într-o Uniune Europeană care nu va mai trece printr-o astfel de criză, a mai explicat Traian Băsescu.
Va fi un calendar ar reducerii al gradului de îndatorare. În primul rând este vorba de un jandarm care este UE care devine foarte puternic cu statele care nu srepectă regulile financiare. Este normal ca toţi să fi înţeles lecţia Greciei, a Spaniei, a Finlandei.
„Am fost cel mai preocupat lider din Non euro ca şi România să aibă acces acolo. Acum s-a creeat politic şansa să mergem mai departe. Nu este de joacă, nici măcar improvizaţii juridice nu ne putem permite. Dacă am înscris deficitul de 0,5% într-o constituţie, judecă judecătorii Curţii UE. Nu ar trece de Curtea de Justiţie nici o altă soluţie legislaţivă decât prin Constituţie”.
Opinia mea este că nu avem soluţie decât prin Constituţie. Se pune problema s-ao amânăm până după alegeri. Din păcate termenul este sfârşitul anului 2012. Nu ai îndeplinit condiţiile, nu intri în acord, iar această responsabilitate să şi-o asume cine vrea.
