Agenţia de integritate îi reproşează şefului CJ Brăila „racordarea“ firmelor sale la banii publici. Această a doua înfrângere în faţa ANI măreşte şansele ca Bunea Stancu să împărtăşească soarta omologului său din Argeş, Constantin Nicolescu, care şi-a pierdut recent mandatul.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) şi al PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a pierdut şi al doilea proces cu Agenţia Naţională de Integritate (ANI), fiind la un pas de pierderea mandatului de preşedinte CJ. În 2011 şi 2012, ANI a constatat două cazuri în care preşedintele CJ Brăila a încălcat regimul juridic al conflictului de interese, deţinând date că acesta a săvârşit fapte asimilate infracţiunilor de corupţie. Bunea Stancu a contestat ambele rapoarte de evaluare ale ANI. În primul dosar, instanţa de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a dat dreptate ANI, dar Bunea a făcut recurs, dosarul ajungând pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Acum, Gh. Bunea Stancu a pierdut şi cel de-al doilea proces la CAB. Instanţa CAB a respins ca neîntemeiată contestaţia lui Stancu, acesta putând face recurs în termen de 15 zile. În acest caz, Bunea Stancu a intrat în incompatibilitate pentru că, în calitate de preşedinte al CJ, a iniţiat hotărârile CJ şi a semnat contractele de asociere între CJ Brăila şi SC Clubul de Fotbal Brăila SA, respectiv cu Asociaţia Sportivă Handbal Club „Dunărea“ Brăila, în baza cărora a fost încasată suma totală de 7.512.207 lei. Ambele cluburi au ca acţionari majoritari firmele lui Stancu, firma de construcţii Concivia SA şi Portul SC Hercules SA. Bunea Stancu deţine 62% din acţiunile Bursagrirom SA Brăila, firmă pe care a înfiinţat-o în 1995. Bursagrirom deţine 53% din acţiunile Concivia SA, 62% din acţiunile Portului Hercules SA din Brăila şi pachetul majoritar la fosta reţea de restaurante SC Istru SA Brăila. Inspectorii ANI au stabilit că CJ Brăila a fost prejudiciat cu peste 7 milioane de lei.
Stancu a pierdut şi primul proces cu ANI
În primul dosar era vorba tot de „racordarea“ firmelor lui Bunea Stancu la banii publici. Pe data de 3.10.2011, ANI a constatat că Stancu, în calitate de preşedinte al CJ, a încheiat cu firma sa, Concivia SA, 5 contracte, în valoare de 638.000 de euro. Stancu a contestat raportul ANI. În dosar CAB s-a pronunţat pe 3.12.2012, respingându-i contestaţia. Bunea Stancu a făcut recurs, dosarul aflându-se pe rolul ICCJ. Iniţial fusese stabilit un termen pe 17.04.2013, dar Stancu a obţinut o preschimbare care a amânat cu un an şi două luni pronunţarea sentinţei, noul termen fiind 17 iunie 2014.
Afacerile Concivia pe bani publici, nonstop
În pofida războaielor cu ANI, lui Bunea Stancu nu îi pasă. Îşi vede mai departe de ale sale. Imediat după alegerile locale, Concivia SA a încheiat cu CJPAS Brăila contractul nr. 18.157/18.06.2012, în valoare de 5.875.436 lei fără TVA, pentru consolidarea şi restaurarea Palatului Asigurărilor Sociale. Zilele trecute, Concivia SA a fost declarată câştigătoarea licitaţiei pentru restaurarea clădirii Teatrului „Maria Filotti“ din Brăila, contractul fiind în valoare de 15.663.310. Fără TVA!
Bunea îi calcă pe urme lui Nicolescu
Preşedintele CJ Brăila se află într-o situaţie identică cu cea a preşedintelui CJ Argeş, Constantin Nicolescu. Şi acesta a pierdut procesul cu ANI. În 2012, ANI constatase că Nicolescu a fost în conflict de interese semnând, în calitate de preşedinte CJ, un număr de 14 contracte, în sumă de 1.139.715 lei, încheiate de CJ Argeş sau instituţii subordonate CJ cu Autopro Mond SA şi Mac Auto SA, firme la care Nicolescu deţinea 92%, respectiv 63% din acţiuni. Marţi, prefectul Cristian Soare a iniţiat procedura de încetare a mandatului preşedintelui CJ Argeş. În plus, Bunea Stancu mai este judecat, la cererea DNA, în dosarul sponsorizării ilegale, cu un milion de euro, a campaniei lui Geoană.
