Legislaţia actuală – Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările ei – stabileşte că primarii şi viceprimarii, precum şi preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene nu pot fi, în acelaşi timp, şi preşedinte, vicepreşedinte, director general, manager, administrator, membru al CA ori cenzor la societăţi comerciale, societăţi de asigurare, regii autonome de interes naţional sau local. De asemenea, legea interzice ca ei să fie preşedinte sau secretar al AGA unei societăţi comerciale. În cazul în care alesul nu iese de bună-voie din situaţia de incompatibilitate, prin optarea pentru una din cele două funcţii deţinute simultan, el riscă să-şi piardă mandatul. În această situaţie ar fi, în prezent, peste 650 de aleşi locali, de la toate partidele politice. În ajutorul lor vrea să vină Guvernul Ponta prin modificarea Legii nr. 161/2003 printr-o ordonanţă de urgenţă.
Până unde va merge modificarea?
În incompatibilitate sunt, potrivit legislaţiei actuale, atât cei care reprezintă autoritatea locală în societăţi comerciale înfiinţate prin hotărâri ale consiliilor judeţene ori locale şi care funcţionează sub autoritatea acestora (gen SC Apă Canal Sibiu / Galaţi / Piteşti etc. sau SC Raja Constanţa), cât şi cei care sunt implicaţi în societăţi comerciale „simple“ (integral private sau în care autorităţile locale deţin acţiuni). Nu este exclus ca, folosind drept pretext prima categorie, Guvernul să elimine incompatibilitatea şi pentru a doua categorie, ceea ce ar da frâu liber aleşilor locali să fie implicaţi în tot felul de societăţi comerciale, abonate multe dintre ele la contracte pe bani publici. Până acum, nici unul dintre oficialii care au vorbit despre necesitatea modificării Legii 161/2003 nu a precizat exact care categorie de societăţi comerciale se doreşte a fi exclusă din capitolul incompatibilităţilor.
Suspiciunea este cu atât mai mare cu cât actul normativ nu a fost supus dezbaterii publice, deşi el ar fi finalizat şi s-ar afla deja în procedură de avizare la Ministerul Justiţiei, după cum le-a transmis aleşilor locali vicepremierul Dragnea.
Dacă ar fi să ne luăm strict după declaraţiile făcute după întâlnirea avută de vicepremierul Liviu Dragnea cu aleşii locali, vizate de modificare ar urma să fie doar societăţile comerciale înfiinţate de consiliile judeţene şi locale. „Mi se pare incorect şi lipsit de noimă să nu dai posibilitatea unei comunităţi să-şi pună reprezentanţi într-o societatea comercială pentru dezvoltarea acestei comunităţi. Este o prevedere mai mult decât incorectă, este nedreaptă şi această lege trebuie modificată“, a declarat liderul social-democrat. Dragnea nu a putut preciza nici ce se va întâmpla cu sutele de procese în care sunt implicaţi aleşi locali declaraţi în stare de incompatibilitate de către Agenţia Naţională de Integritate.
Oricum, preşedintele ANI, Horia Georgescu, a arătat deja că instituţia sa nu poate fi de acord cu modificarea Legii 161/2003, în condiţiile în care sunt „zeci de cazuri“ de primari care au pierdut deja în faţa instanţei, iar multe alte dosare sunt în lucru.
Ce spun experţii
În opinia analiştilor, dacă Executivul se va limita la a scoate din sfera incompatibilităţilor doar operatorii regionali şi asociaţiile pentru dezvoltare intercomunitară (adică, societăţile înfiinţate de autorităţile locale pentru a atrage fonduri europene şi a dezvolta proiecte în regiune, la care unici acţionari sunt consiliile judeţene şi/sau locale), atunci modificarea Legii 161/2003 va primi girul oficialilor europeni. „Dacă modificările se referă însă la toate societăţile comerciale, atunci este grav, pentru că ar fi un recul în materie de transparenţă şi luptă împotriva corupţiei. Legea 161 stă foarte tare în vizorul Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi nu cred că îşi vor permite să extindă modificarea la toate societăţile comerciale“, a explicat, pentru România liberă, Elena Iorga, director de programe la Institutul pentru Politici Publice.
Expertul anticorupţie Laura Ştefan consideră, în schimb, că puterea nu ar trebui să opereze nici o modificare asupra legislaţiei care reglementează incompatibilităţile aleşilor locali. „Chiar şi dacă vorbim de societăţile comerciale în care aleşii reprezintă autorităţile locale, chiar nu mai există nimeni acolo care să reprezinte decât primarul sau preşedintele de consiliu judeţean? Nu au încredere în nimeni?“, a arătat Ştefan. În opinia acesteia, va fi greu de explicat partenerilor europeni chiar şi „folosirea abuzivă a unui instrument excepţional cum este ordonanţa de urgenţă“. „Nu înţeleg care este urgenţa care să justifice o măsură precum adoptarea unei ordonanţe de urgenţă. De ce nu fac acest lucru printr-o lege organică, dezbătută şi adoptată de Parlament, doar au o majoritate confortabilă“, a adăugat expertul.
Cine ar beneficia de schimbare
Declaraţi incompatibili pe actuala legislaţie sunt sute de aleşi locali de la toate partidele politice. Unii dintre ei, mai puţini la număr, şi-au pierdut deja mandatul, alţii, majoritatea, se luptă încă în instanţă împotriva raportului ANI. De ce nu renunţă la CA, AGA şi alte funcţii similare? Pentru că le oferă posibilitatea de a controla direct ce se întâmplă cu banii şi cu proiectele (sume consistente, dacă luăm în calcul că vorbim de proiecte de anvergură, unele dintre ele finanţate şi de UE).
Printre numele sonore: Klaus Iohannis (primarul Sibiului), Nicuşor Constantinescu (preşedinte CJ Constanţa), Aristotel Căncescu (preşedinte CJ Braşov) şi Mircea Moloţ (preşedinte CJ Hunedoara).
Primarul Sibiului a fost declarat incompatibil la sfărşitul lunii aprilie a acestui an, deoarece deţine simultan (de mai mulţi ani încoace) funcţia de edil şi calitatea de reprezentant al Municipiului Sibiu în AGA a SC Apă Canal SA Sibiu şi SC Pieţe SA. Procesul se judecă la Curtea de Apel Alba Iulia.
Tot din AGA a SC Apă Canal Sibiu face parte şi preşedintele CJ Braşov, liberalul Aristotel Căncescu, declarat şi el incompatibil.
La sfârşitul lunii aprilie 2013 a fost declarat incompatibil şi social-democratul Nicuşor Constantinescu, pe motiv că în perioada iunie 2008-martie 2009 a fost simultan preşedintele CJ Constanţa şi reprezentant al judeţului Constanţa în AGA a SC Raja SA Constanţa. Pe lângă contestarea în instanţă a raportului ANI de constatare a incompatibilităţii, Constantinescu a acuzat atunci Agenţia de „poliţie politică“. „Această ANI vânează tot ce este din PSD şi PNL din timpul guvernării Boc. Sper să existe voinţă politică pentru schimbare, să se schimbe aceste lepre, să pună nişte oameni profesionişti“, declara atunci Constantinescu. Deloc întâmplător, liderul PSD se numără printre cei mai înverşunaţi solicitanţi ca legea privind incompatibilităţile să fie modificată.
La rândul său, Mircea Moloţ a fost declarat incompatibil înainte de localele din 2012 şi încă se luptă în instanţă cu ANI, recursul său împotriva deciziei Agenţiei urmând a se judeca de abia în martie 2014. Incompatibilitatea i-a fost declarată datorită ocupării simultane a funcţiilor de preşedinte CJ Hunedoara şi preşedinte al AGA a SC Drumuri şi Poduri SA Deva.
În atenţia inspectorilor de integritate s-ar afla însă şi alţi preşedinţi de consilii judeţene, precum şeful CJ Timiş, Titu Bojin (a fost în perioada 2008-2012 consilier judeţean şi director al Administraţiei Bazinale de Apă Banat). De asemenea, în cazul multor edili, starea de incompatibilitate a fost dovedită a fi în legătură strânsă cu o alta, cea de conflict de interese.