Dragobetele, numit în popor și ”Cap de Primăvară”, ”Sânt Ion de primăvară, ”logodnicul pasărilor”, ”Dragomiru-Florea” sau ”Granguru” , se sărbătorește, cel mai adesea, în 24 februarie. Mai este, uneori, celebrat și în 28 februarie sau în 1 /25 martie.
Legendele privind proveniența Dragobetelui sunt diverse. O legendă oltenească vorbește despre Dragobete ca fiu al Babei Dochia, numit Dragobete Iovan sau ”Năvalnicul”, pentru că ”sărută fetele”. Despre Dragobete se spunea că este„o ființă, parte omenească și parte îngerească, un june frumos și nemuritor, care umblă în lume ca și Sântoaderii și Rusalele, dar pe care oamenii nu-l pot vedea, din cauză că lumea s-a spurcat cu sudalme și fărădelegi”, conform Wikipedia.
O alta reprezentare a acestuia este cea a unei plante, numite Năvalnic, în folclor fiind răspândită ideea ca Maica Domnului l-a transformat, pentru că ar fi încercat ”să-i încurce cărările”.
Într-o lucrare a lui Bogdan Petriceicu-Hașdeu, fetele și flăcăii de la sate se întâlneau, în dimineața zilei de 1 martie, să caute flori de primăvară. Dacă se găseau și fragi înfloriți, se rupeau și se făceau buchete, care erau date fetelor, în timp ce se rosteau cuvintele: „Floride fraga/Din luna lui Faur/La toată lumea sa fiu dragă / Urâciunile să le desparți” .
Citește și: Vinerea Sărutului: Cum şi-a pierdut popularitatea o sărbătoare dedicată iubirii
Pe dealurile din sat, se aprindeau focuri, iar în jurul lor stăteau și vorbeau fetele și băieții. La ora prânzului, fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit ”zburătorit”, urmărite de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior și o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. De aici provine expresia ”Dragobetele sărută fetele!” , conform site-ului literaturasiarta.md.
Tot în ziua de Dragobete, fetele tinere necăsătorite trebuiau să strângă zăpada rămasă pe alocuri, cunoscută drept “zăpada zânelor”, care ar fi apărut după ce zânele zâmbeau. Fetele topeau zăpada, iar cu apa care rămânea se spălau pe față, ca să fie frumoase, și făceau descântece de iubire.
Credințele populare rămase până astăzi spun că, dacă vrei ca iubirea ta să dăinuie, trebuie să îți săruți perechea de Dragobete. Tot în 24 februarie, sunt interzise muncile câmpului, țesutul și cusutul. Și plânul este interzis de Dragobete: lacrimile atrag necazurile în lunile următoare.