Unul dintre cele mai sângeroase atentate de pe continentul european a fost comis nu de un musulman, ci de un creștin. Acum cinci ani, la data de 22 iulie 2011, norvegianul Anders Behring Breivik a ucis 77 de oameni.
Atacul a avut două etape. Mai întâi, Breivik a detonat o mașină-capcană (o camionetă) în apropierea clădirilor guvernamentale din Oslo, ucigând opt oameni. Câteva ore mai târziu, Breivik a debarcat pe insula Utøya, unde se desfășura o tabără a Partidului Muncitoresc, pretizând că este polițist. Pe insula, teroristul a deschis focul asupra tinerilor prezenți, împușcând mortal 69 de persoane. Cea mai tânără dintre victime a fost Sharidyn Svebakk-Bøhn, care tocmai împlinise 14 ani.
Foarte interesant este faptul că, la momentul atentatului, Partidul Muncitoresc Norvegian (social-democrat) era condus de Jens Stoltenberg, care era în acea perioadă și prim-ministru al Norvegiei. Stoltenberg este în prezent secretar general al NATO.
În momentul comiterii atentatului, Breivik avea 32 de ani. Procesul împotriva lui a fost bazat și pe o expertiză psihiatrică, în urma căreia Breivik a fost declarat responsabil pentru faptele sale. Ucigașul a fost etichetat drept extremist de dreapta, stabilindu-se că, la vârsta de 18 ani, Breivik a renunţat să-și termine liceul preferând să se implice în politică – în cadrul așa-numitului Partid al Progresului, o formaţiune de dreapta, populistă şi antiimigraţie.
După atentat, la una dintre audieri, criminalul a declarat că a comis atentatul drept "un atac preventiv împotriva trădătorilor patriei".
Din punctul de vedere al experților în antiterorism, Breivik este un așa numit “lup solitar” – care își planifică și execută de unul singur acțiunile criminale, fără a fi recrutat de vreo grupare teroristă.
Pentru uciderea celor 77 de oameni, Tribunalul din Oslo l-a condamnat pe Anders Behring Breivik la 21 de ani de închisoare – aceasta fiind pedeapsa cea mai aspră din legislația norvegiană.
La cinci ani de la atentatul care a șocat Europa, Breivik este în închisoare, dar are și alte activități. De exemplu, el și-a terminat liceul iar în anul 2015 a fost admis ca student la Facultatea de Științe Politice a Universității din Oslo. El participă la cursuri din închisoare, fără a avea contacte directe cu profesori sau cu alți studenți.
Rectorul Universităţii, Ole Petter Ottersen, a recunoscut că a avut o „dilemă morală” când a analizat dosarul de admitere al criminalului, dar a subliniat că „toţi deţinuţii au dreptul la studii superioare în Norvegia”.
În anul 2015, Breivik a intentat și un proces împotriva statului norvegian, pe care l-a câștigat în 2016. Criminalul s-a plâns de faptul că este ținut în condiții de izolare, separat de alți deținuți. Tribunalul din Oslo, chiar cel care îl condamnase, i-a dat câștig de cauză lui Breivik – da, au admis judecătorii, un asemenea regim este inuman.
