1547: Eduard al VI-lea este încoronat rege al Angliei la Westminster Abbey
1792: Este înfiinţat serviciul poştal al Statelor Unite, prin legea semnată de preşedintele George Washington. Lua fiinţă astfel Departamentul de Poştă al Statelor Unite
Citeşte şi: Naşterea poştei, ultima mineriadă, CIA şi divizarea atomului de uraniu
1816: Bărbierul din Sevilla, de Gioachino Rossini debutează la „Teatro Argentina”, cu un fiasco
1849: Împăratul Austriei, Franz Joseph I, a promulgat o Constituţie prin care se recunoaşte Transilvaniei o autonomie limitată
1878: Papa Leon al XIII-lea îşi începe pontificatul
1821: Eteriştii, in frunte cu Alexandru Ipsilanti, au pornit din Chişinău în expediţia lor peste Prut
1872: Are loc inaugurarea Muzeului Metropolitan de Arta din New York
1877: Baletul Lacul Lebedelor, pe muzica lui Tchaikovsky are premiera la Teatrul Bolsoi din Moscova
1909: Este publicat Manifestul Futurist în publicaţia franceză Le Figaro
1922: Are loc, la Bucureşti, logodna Principesei Maria (Mignon) a României cu Principele Alexandru (unicul fiu al regelui Serbiei, Petru I Karagheorghevici); nunta a avut loc la 8 iunie 1922, la Belgrad
1926: Apare, la Bucureşti, Viaţa literară (până în 1938, cu întreruperi), sub direcţia lui George Murnu
1932: Apare, la Bucureşti, România literară. Gazetă de critică şi informaţie literară, artistică şi culturală, sub direcţia lui Liviu Rebreanu (până în ianuarie 1934)
1933: Congresul American propune adoptarea celui de-al 22-lea Amendament la Constitutia SUA pentru abolirea prohibitiei
1933: Întalnirea secretă dintre Adolf Hitler şi mai mulţi industriaşi germani în vederea obţinerii de sponsorizări pentru campania electorală a Partidului Nazist
1935: Caroline Mikkelsen pune piciorul pe continentul Antarctica, devenind astfel prima femeie din istoria cunoscută care a reuşit această performanţă
1938: Maria Tănase debuteaza la postul de radio Bucureşti
1938: Carol al II-lea semneaza decretul de promulgare a noii Constitutii, care o inlocuia pe cea din 1923, document promulgat pe 27 februarie 1938 si prin care se introducea dictatura regală a lui Carol al II–lea (1930–1940) şi sfârşitul regimului parlamentar
Constituţia (Constituţiunea din 1938) a fost elaborată de Istrate Micescu, reputat jurist al perioadei interbelice si, pe de o parte incerca sa limiteze individualismul, dand întîietate socialului, iar pe de alta parte, spre deosebire de Constitutia din 1923 ce recunostea proprietatea ca functie sociala, admitea proprietatea şi capitalul ca drepturi inviolabile, revenind astfel la principiile Constituţiei din 1866.
Prin noul act fundamental, regele dobandeste prerogative largi, concentrand practic puterea politica in mana acestuia. Noua constitutie va avea viata scurta, e fiind suspendata in vara anului 1940, ca o consecinta directa a abdicarii regelui Carol al II-lea.
1941: Romania întrerupe relaţiile diplomatice cu Olanda
1942: Locotenentul Edward O’Hare devine primul as aerian american din cel de-al doilea Razboi Mondial
1962: Aflat pe nava cosmică Friendship 7, in cadrul misiunii Mercury-Atlas 6, astronautul John Glenn realizează primul zbor american pe orbită, efectuand trei inconjururi ale Pamantului pe orbita, in 4 ore si 55 de minute
1965: Ranger 8 se prăbuşeşte pe Lună după o misiune încheiată cu succes de fotografiere a posibilelor locuri de aselenizare pentru misiunile Apollo
1971: Este activat dintr-o eroare Sistemul de Transmitere a Semnalelor de Urgenţă al Statelor Unite
EBS (Emergency Broadcast System) fusese gândit ca un sistem de alarmare rapidă în caz de urgenţă naţională şi a fost utilizat până în 1997, atunci când a fost înlocuit de Sistemul de Alertă în caz de urgenţă. Sistemul era astfel gândit încât, în momentul în care mesajul de urgenţă era transmis prin telex, însoţit de un cod de autentificare, toate radiourile şi televiziunile din SUA trebuia să îşi întrerupă toate programele obişnuite pentru a transmite mesajul, ca apoi să iasă din eter, cu excepţia unor posturi selecţionate ce urma să transmită doar pe anumite frecvenţe, pentru a împiedica interceptarea de către o eventuală forţă inamică. Mesajele de test erau transmise săptămânal, însoţite de un cod de autentificare ce indica faptul că respectivul mesaj era un test, toate posturile de radio având lista de coduri în care trebuia verificată corespondenţa acestora.
În dimineaţa zilei de 20 februarie 1971, operatorul de serviciu de la Centrul de Atenţionare pentru Urgenţele Naţionale ce activa în complexul din Muntele Cheyenne a transmis din greşeală mesajul de urgenţă însoţit de un cod de autentificare ce indica o urgenţă reală, şi anume cuvântul „Hatefulness”. Într-un interviu ulterior acordat ziarului New York Times şi citat pe blogul conelrad.blogspot.ro, respectivul operator (ce avea o experienţă de peste 15 ani) declara: „Nu pot să îmi dau seama cum naiba am făcut asta.”
Lista de cuvinte-cod era transmisă o dată la trei luni tuturor posturilor de radio şi fiecare conţinea un cuvânt-cod de activare şi unul de anulare. În cazul în are codul de autentificare transmis avea corespondent în acea listă, DJ-ul trebuia să oprească imediat transmisia obişnuită, să emită în direct semnalul de atenţionare şi apoi să dea citire mesajului.
Mesajul, precedat de codul de autentificare „HATEFULNESS” spunea: „Aceasta este o notificare a unei acţiuni de urgenţă transmisă la comanda Preşedintelui. Toate transmisiile normale vor înceta imediat. Toate staţiile (de radio) vor transmite acest mesaj, precedat de semnalul de atenţionare, în conformitate cu regulile FCC. Doare staţiile ce deţin NDEA vor rămâne în direct, în conformitate cu indicaţiile din planul EBS.”
Conform mărturiilor oamenilor de radio din acea vreme, au fost „cele mai lungi cinci minute din istoria radioului”. Directorul de atunci al postului de radio WEVA, rememorând momentul, declara, citat pe acelaşi blog: “Am crezut că o să fac atac de cord încercând să deschid nenorocitul de plic (ce conţinea codurile pentru autentificarea mesajului – n. red). Nu mă mai simţisem aşa de la asasinarea lui John Kennedy”.
Un alt om de radio, de la postul WWCM, ce şi-a încetat transmisia după primirea mesajului vreme de 22 de minute, înainte de a primi mesajul de revocare, a spus la rândul său: „Am văzut mesajul de autentificare şi m-am gandit, Doamne, e 7 decembrie [1941] din nou!”. (n.r. atacul asupra Pearl Harbor)
Mesajul eronat a fost revocat printr-un mesaj cu codul corect abia după patruzeci de minute, timp în care se mai trimiseseră câteva mesaje conţinând codul greşit de autentificare, şi spunea: „MESAJ DE AUTENTIFICARE: IMPISH/IMPISH REVOCATI MESAJUL TRANSMIS LA ORA 09:33 EST (ora pe coasta de est a SUA – n. red) REPET REVOCAŢI MESAJUL TRANSMIS LA ORA 09:33 EST MESAJ DE AUTENTIFICARE: IMPISH/IMPISH 20 FEB 10:13 EST”
Pentagonul a dat vina pe apărarea civilă, în subordinea căreia se afla Centrul de Atenţionare în caz de Urgenţă, iar şeful acesteia a luat pur şi simplu decizia de a stoca mesajele (cele de testare, respectiv cel autentic) în încăperi diferite, pentru a nu mai apărea astfel de erori.
La vremea respectivă povestea a creat o mare emoţie la nivel naţional şi povestea mesajului eronat de anunţare a unei iminente urgenţe a intrat în cultura americană (părinţii îşi speriau copiii cu astfel de istorioare), fiind unul dintre acele episoade din timpul Războiului Rece care, fără a avea consecinţe reale, a rămas în memoria colectivă, demonstrând cât de prost conceput era sistemul de atenţionare în caz de urgenţe.
În primul rând, mesajul nu fusese transmis tuturor posturilor de radio şi, în al doilea rând şi cel mai important, dintre cele care l-au primit, marea lor majoritate fie a ignorat pur şi simplu mesajul, pentru că fusese transmis la ora la care în mod normal se primea mesajul test, fie nu a ştiut ce trebuie să facă mai departe. Unele posturi au urmat doar pentru puţină vreme procedura de urgenţă stabilită prin planul EBS, reluându-şi transmisiile în direct înainte de primirea mesajului de revocare autentificat. Se estimează astfel că doar circa 20% dintre destinatarii mesajului au urmat corect procedurile.
Cea mai celebră transmisie, disponibilă mai jos, este cea a postului de radio WOWO din Fort Wayne, Indiana.
1986: Este plasat pe orbită primul element al staţiei orbitale MIR
Asamblată între 1986-1996, baza MIR a fost „scufundată”, la 23 martie 2001, în Pacificul de Sud. Simbol al cuceririi spaţiului cosmic, „trenul spaţial” rus a găzduit în cei 15 ani de existenţă 26 de misiuni spaţiale, totalizând 16500 de experienţe în diferite domenii, conform Mediafax
1994: Papa Ioan Paul al II-lea solicită dezincriminarea juridică a homosexualilor
1998: Tara Lipinski devine cea mai tânără sportivă care a câştigat o medalie de aur la individual, castigand la numai 15 ani cursa de patinaj-viteză de la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Nagano, Japonia
2001: Sunt făcute publice rezultatele testelor ADN pe scheletele unor copii romani, prin care se confirma existenţa unei epidemii de malarie în secolul al V-lea în Roma, eveniment care se presupune a fi contribuit la declinul Romei şi, pe de alta parte, l-ar fi determinat cuceritorul Attila să ocolească oraşul
2003: Concertul trupei Great White din West Warwick, Rhode Island se sfârşeşte tragic după ce un sistem pirotehnic provoacă un incendiu puternic în clubul de noapte Station, omorând 100 de persoane şi determinând rănirea a încă 200
2013: Este descoperită cea mai mică planetă extrasolară cunoscută, Kepler-37b
NASTERI CELEBRE
1844: Ludwig Eduard Boltzmann, fizician şi matematician austriac (d. 1906)
1867: Louise a Marii Britanii, fiica regelui Eduard al VII-lea al Regatului Unit (d. 1931)
1882: Nicolai Hartmann, filozof german (d. 1950)
1888: George Bernanos, scriitor, eseist francez (d. 1948)
1924: Eugen Barbu, scriitor, scenarist, publicist român (d. 1993)
1925: Robert Altman, regizor american
1927: Sidney Poitier, actor american
1927: Mircea Maliţa, scriitor, matematician şi diplomat român
1945: George Fitzgerald Smoot, fizician american
1947: Peter Strauss, actor american
1954: Grigore Leşe, interpret român de folclor
1955: Stelian Duţu, politician român
1966: Cindy Crawford, fotomodel, actriţă americană
1967: Kurt Cobain, liderul formaţiei rock Nirvana (d. 1994)
DECESE CELEBRE
1431: Papa Martin al V-lea (n. 1368)
1773: Regele Carol Emanuel al III-lea al Sardiniei (n. 1701)
1790: Iosif al II-lea, împărat al Sfântului Imperiu Romano-German (n. 1741)
Există, nu departe de Năsăud, patru sate cu nume ciudate: Salva, Parva, Nepos şi Romuli. Legenda spună că, într-una dintre cele trei vizite ale sale prin Transilvania, împăratul Iosif al doilea a ajuns şi în satul Salva. Mirat de acest nume cu sonorităţi latine, împăratul a simţit nevoia să-i salute pe urmaşii Romei, spunând: „Salve, parvae nepos Romuli” (Vă salut, mici urmaşi ai Romei/sau ai lui Romulus, legendarul întemeietor al capitalei italiene, de la care şi-a luat numele oraşul).
De la această zicere împărătească încolo, trei sate au luat nume noi, spre amintire. Vărarea a devenit Nepos, Strâmba a devenit Romuli, iar Lunca Vinului a devenit Parva.
Născut ca Joseph Benedikt August Johann Anton Michael Adam de Habsburg-Lothringen, Fiul al Mariei Tereza, Iosif al doilea a rămas în amintirea românilor ca „bunul împărat”. Academicianul Virgil Şotropa (1867-1954) îl numeşte „cel mai luminat bărbat pe care l-a dat familia Habsburgilor”, dar şi „om drept liberal şi înţelegător de nevoile obştii fără deosebire de neam şi credinţă”.
Există mai multe legende despre călătoriile împăratului Iosif prin Transilvania. Una dintre ele spune că, ajuns fără suită în casa ofiţerilor din regimentele grănicereşti năsăudene, a găsit-o doar pe bucătăreasă, ocupată cu pregătirea mesei pentru masa crăiască. Femeia, prinsă cu treburile, se poate să nu se fi uitat prea bine la oaspete, aşa că l-a rugat cuviincios să n-o ţina din treabă cu poveştile, ci mai bine s-o ajute învârtind frigarea. Împăratul s-a conformat, poate în glumă, poate de foame, iar suita sa l-a găsit trebăluind alături de bucătăreasă, spre marea mirare a acesteia.
Mai sunt o multime de astfel de poveşti despre Iosif al doilea. E demn de reţinut însă că, din ordinul lui, s-a tăiat drum între Ardeal şi Moldova, pe la Tihuţa, că a secularizat averile mănăstireşti, că a autorizat construirea de biserici ortodoxe în Transilvania şi că hotelul Împăratul Romanilor din Sibiu a fost botezat astfel tot în amintirea sa.
Citeşte şi: Jurnalul calatoriei Imparatului Iosif al II-lea in Transilvania
1882: Moş Ion Roată, deputat pontaş (clăcaş) în Adunarea ad-hoc a Moldovei (n. 1806)
1907: Henri Moissan, chimist francez, laureat Nobel (n. 1852)
1915: Sir Charles Augustus Hartley, inginer britanic
1920: Robert Peary, explorator american (n. 1856)
1927: Constantin Mille, scriitor, ziarist român (n. 1861)
Acesta a fost implicat în mişcarea socialistă din România, fiind si unul dintre iniţiatorii primei greve studenţeşti din România şi unul dintre animatorii presei româneşti moderne, primul director al ziarelor „Adevărul” şi „Dimineaţa”, preşedinte al Asociaţiei generale a presei române
1965: René Jeannel, zoolog francez (n. 1879)
1972: Maria Goeppert-Mayer, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (n. 1906)
1975: Nicolae Baltag, critic literar român (n. 1940)
1987: Constantin Avram, inginer român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1911)
1996: Tōru Takemitsu, compozitor japonez (n. 1930)
