Adresata principelui Carol, cu prilejul sarbatoririi majoratului sau, admirabila scrisoare a regelui Ferdinand, reprodusa mai jos, cuprinde o serie de intelepte sfaturi pe care tatal le da fiului sau. Este ceea ce se cheama o scrisoare de sfaturi. Aceste scrisori se adresau indeobste tinerilor, spre a li se indica o linie de conduita in viitor. Ele se scriau de obicei intr-un ton energic, dar care sa trezeasca in acelasi timp si increderea celui sfatuit. Scrisorile de felul celei adresate de regele Ferdinand mostenitorului tronului au o veche traditie in cultura noastra, unele devenind chiar capodopere, cum sunt celebrele "Invataturi ale lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie". Revenind la scrisoarea regelui Ferdinand catre fiul sau Carol, e de presupus ca unii cititori de mai tarziu ai continutului ei se vor fi intristat si se vor mai intrista, stiind cam ce fel de rege a fost Carol al II-lea. Daca totusi a avut si partile lui bune, cum ar fi dragostea pentru cultura si interesul pentru dezvoltarea industriei romanesti, ele se datoreaza desigur parintilor sai, Ferdinand si Maria. Asadar, sa luam aminte:
Iubite Carol,
Este azi intaia aniversare ce sarbatoresti ca Mostenitor al Tronului, caci anul trecut prea era proaspata tarana ce acoperea ramasitele pamantesti ale iubitului nostru unchi, pentru a putea petrece cu veselie ziua cand ai ajuns la majorat. Prea regretatul tau unchi astepta ziua aceasta cu nerabdare si in inima lui parinteasca el a vrut sa te intampine la inceputul vietii tale de barbat, cu cuvintele pline de dragoste si cu sfaturi ce erau sa-ti fie neincetat o calauza.
Pentru tine sunt larg deschise portile unui viitor plin de nadejde, si sa speram, si de izbanda. Totusi timpuri grele de furtuna au insotit ajungerea ta la vrasta de azi. In inima ta calda pentru Tara, acest an a lasat impresii adanci si multe invataminte ai putut trage din uriasa drama ce se desfasoara imprejurul nostru. Dar cu cat mai intunecat este orizontul, cu atat mai vie trebuie sa stea inaintea ochilor tai mareata figura a Regelui Carol I – care te-a iubit ca pe un fiu – si pilda de abnegatiune ce ne-a lasat ca o mostenire sfanta; si daca urmezi maxima lui: "Nimic pentru mine, totul pentru Tara" si deviza Casei noastre "Nihil sine Deo", nu vei putea pasi gresit.
Cu cat cineva este mai sus pus, cu atat mai mult trebuie sa caute a merita marirea la care soarta l-a chemat; numai acela este stimat care-si indeplineste credincios datoriile si de la un print care sta aproape de Tron se cere mai mult decat de la altii. Nu pot deci sa te sfatuiesc indestul sa-ti indeplinesti cu sfintenie datoriile tale catre Dumnezeu, catre Tara si catre tine insuti.
Sfera ta de actiune este inca restransa. Ca toti vlastarii din Casa noastra, ai intrat in nobila cariera a armelor. Ea este o scoala pentru tine, in care tu trebuie sa fii intaiul ca exactitate, ca ravna si ca bun exemplu pentru camarazii tai. si tu iubesti meseria ta, precum si eu iubesc pe ostasul nostru si armata. In mijlocul ostirii am crescut si am trait cele mai bune zile ale vietii mele. Ii cunosc nepretuita valoare: ea este scutul si nadejdea Tarii si stiu ca pe dansa ne putem bizui in orice moment.
Dar din ce se va largi campul tau de activitate, pana ce la urma vei fi chemat si tu odata sa conduci o Tara intreaga. Cu cat un Mostenitor al Tronului se pregateste mai din vreme, pentru aceasta chemare, cu atat ii va fi sarcina mai usoara cand momentul va veni. Nu uita niciodata ca un Rege trebuie sa fie intaiul servitor al Statului si de aceea poporul poate cere ca el sa fie pilda in indeplinirea datoriilor sale; aminteste-ti ca un exemplu rau dat de sus poate sa duca un stat la pieire.
In toate statele moderne, Constitutia a creat Suveranului o pozitie exceptionala. El nu este responsabil de actele de guvernamant; are insa pentru actele sale o raspundere morala foarte grea, fata de Dumnezeu, fata de sine, fata de tara si de istorie. Un Suveran are datorii foarte mari catre poporul care i-a incredintat destinele sale, dar puterea lui este ingradita si nimeni nu trebuie sa observe cu mai multa sfintenie Constitutia si legile, lucrand cu incredere si in acord cu sfetnicii sai. Nu uita ca ei au o sarcina grea, ca asupra lor cade raspunderea actelor Suveranului. Mereu la straja, un Suveran trebuie sa vegheze cu gelozie ca prestigiul Tarii sa fie pastrat sus si nestirbit; insa el nu se poate lipsi de sfaturile consilierilor Tronului, caci ei sunt organul de transmitere al pasurilor, al aspiratiunilor si al vointei poporului. A le cunoaste, a le impartasi si a se identifica cu ele, este una din cele mai inalte datorii ale unui Suveran.
Tu, iubite Carol, vei avea poate o sarcina mai usoara decat a acelora care au muncit si muncesc inaintea ta si a caror inima a batut si bate asa de tare pentru neamul romanesc.
Esti iubit de popor, pastreaza dragostea ce-ti poarta; dar in toate actele tale nu uita niciodata ca mai lesne se pierde decat se castiga iubirea si increderea unui popor. // Ferdinand // Bucuresti, 3 Octomvrie 1915.
