Am ramas oarecum mirat cand am citit la oamenii intelepti si cuvinte despre prostie si prosti. Iata, scriitorul german Schiller ii acorda prostiei o stare invincibila: "Contra prostiei chiar si zeii lupta in zadar". Vai, nu cred! Cu toate ca prostia e de nebiruit, prostul e las si se leapada, in ochii lumii, de "mama" lui: "Nimeni nu e destul de inteligent ca sa poata convinge pe un prost ca e prost", spune La Fontaine. Asa e, in schimb il poti convinge foarte usor pe un prost ca e… foarte destept! si cum se ascunde ca sa nu se vada ca e prost? "Prostul ca sa nu para prost, vorbeste intruna si se arata si mai prost". O, aceste cuvinte ale lui Iorga par a fi o aluzie la unele emisiuni tv! M-a surprins faptul ca prostii sunt si rai: "Inteleptii se impart in doua: buni si rai. Prostii se impart in una: rai" – spune Ibraileanu, iar Iorga precizeaza in acest sens: "Prostul ambitios trebuie sa fie si rau, caci prostia singura nu da notorietate". si cat de ambitiosi sunt prostii si cat de mult isi doresc celebritatea! La Rochefoucauld m-a umplut de mirare: "Cei mai suparatori prosti sunt cei spirituali." Probabil se refera la prostii care fac la tot pasul tot felul de glumite. Ba scriitorul si moralistul francez recunoaste si un talent al prostului: "Exista prosti care se cunosc si-si folosesc cu indemanare prostia." Aici au dreptate, sunt si prosti foarte talentati in… prostie! In sfarsit, un cunoscut om de stiinta recunoaste o "calitate" nemarginita a prostiei: "Doua lucruri sunt infinite: Universul si prostia" – spune Einstein.
