1238: Mongolii ard din temelii localitatea ruseasca Vladimir
1250: Batalia de la Al Mansurah din cea de-a saptea Cruciada: lupta dintre fortele cruciate si cele ale lui Ayyubid
1622: Regele Iacob I al Angliei dizolvă Parlamentul englez
1796: S-a înfiinţat un Consulat general francez la Bucureşti
1817: Revolutionarii condusi de Juan Gregorio de las Heras trec Anzii pentru a face jonctiunea cu trupele lui San Martin, in timpul Razboiului chilian de Independenta
1847: S-a efectuat în ţara noastră prima operaţie sub anestezie cu eter. Evenimentul s-a desfăşurat la Spitalul „Colţea” din Bucureşti, sub conducerea medicului Dimitrie Vartiadi (1805-1862) şi a chirurgului Franz R. von Isdenszy.
Construcţia Spitalului Colţea a început din iniţiativa spătarului Mihail Cantacuzino şi s-au terminat la 14 decembrie 1704. Spitalul Colţea este prima unitate sanitară din Ţara Românească, având la înfiinţare 24 de paturi, 12 pentru femei şi 12 pentru bărbaţi, după modelul vechiului spital veneţian ‘Santo Lazzaro e Medicanti’.
Spitalul se întreţinea din donaţii şi veniturile aduse de moşii şi era mai degrabă o instituţie de binefacere şi îngrijire a suferinzilor săraci, decât o unitate medicală în sens modern. Cu timpul, spitalului i s-a adăugat o farmacie, o cantină a săracilor şi un turn. Clădirea veche a ars în 1739 şi a fost apoi refăcută din temelii.
A fost locul a nenumărate premiere româneşti din domeniul medical, de la prima lecţie de anatomie până la implantul cohlear, în zilele noastre.
1856: S-a adoptat Legiuirea pentru emanciparea ţiganilor din Principatul Ţării Româneşti; potrivit legii, este desfiinţată robia ţiganilor aparţinând proprietarilor particulari, cărora li se acorda o despăgubire de 10 galbeni pentru fiecare individ, plătită eşalonat, în curs de mai mulţi ani.
1859: Intrarea triumfală a lui Alexandru Ioan Cuza în Bucureşti, după dubla sa alegere ca domn al Principatelor Române
1865: Statul Delaware respinge, prin vot popular, cel de-al Treisprezecelea Amendament la Constitutia Statelor Unite, care abolea sclavia. Amendamentul a fost ratificat in Delaware abia pe 12 februarie 1901
1880: Franţa, Germania şi Marea Britanie recunosc independenţa de stat a României
1904: Începe războiul ruso-japonez, după ce marina japoneză lansează un atac surprinzator îndreptat împotriva Portului Arthur din China, distrugând şi blocând flota rusă
1915: Controversatul film al lui D. W. Griffith’s, „Naşterea unei naţiuni” (The Birth of a Nation), a avut premiera la Los Angeles
1916: Conform legendei, aflat la Zürich, în cafeneaua „Cabaret Voltaire”, scriitorul Tristan Tzara creează un nou curent de avangardă: dadaismul.
1922: Presedintele Warren G. Harding introduce primul radio la Casa Alba
1924: Pedeapsa cu moartea: are loc in Nevada prima executie prin gazare din SUA
1941: Este datat Testamentul lui Iuliu Maniu
1946: Este dată publicităţii o notă a guvernului român conţinînd observaţiile acestuia la prevederile Tratatului de pace şi se exprimă regretul că nu s-a recunoscut cobeligeranţa României
1960: Sunt instalate primele stele pe faimoasa Hollywood Walk of Fame
Istoria Aleii Celebrităţilor de la Hollywood i-a venit preşedintelui Camerei de Comerţ, A.M. Stuart, care propune în 1953 crearea acesteia cu scopul de a „păstra gloria unei comunităţi al cărei nume semnifică strălucire …în toate cele patru colţuri ale lumii”.
Alte surse îl creditează pe designerul Oliver Weissmuller, fratele mult mai celebrului Johnny Weissmuller (Tarzan), cu ideea proiectului Hollywood Walk of Fame, în orice caz analele oficiale ale Camerei de Comerţ hollywoodiene îl menţionează drept iniţiator pe preşedintele acesteia de la acea vreme, A.M. Stuart.
Se pare că ideea stelelor care să reprezinte câte o celebritate îşi are originea în tavanul pictat cu stele ale celebrităţilor din sala de mese a Hotelului Hollywood.
Trei ani după propunerea iniţială a lui Stuart, planul detaliat este aprobat de Consiliul local al oraşului Los Angeles şi sunt iniţiate acţiunile specifice (tehnice şi financiare) pentru realizarea proiectului. Concomitent, a fost instituită o comisie formată din nume proeminente ale cinematografiei americane pentru a selecta celebrităţile care urmau să primească o stea pe Aleea Celebrităţilor, creând în epocă o mulţime de dezbateri şi controverse, taberele fiind împărţite între cei care credeau că au fost incluse numele nepotrivite şi cei care considerau că fusese omis numele celebrităţii favorite.
În orice caz, planurile proiectatei Alei a Celebrităţilor au mers inainte, stabilindu-se un cost total (incluzând iluminatul public şi plantarea de copaci pe marginea trotuarului) de 1.25 milioane de dolari.
Pe 15 august 1958, într-o amplă acţiune publicitară, sunt dezvelite primele 8 nume de pe Hollywood Walk of Fame, deşi construcţia efectivă va începe abia pe 8 februarie 1960. Primele celebrităţi care primesc, astfel, o stea pe Aleea Celebrităţilor erau: Olive Borden, Ronald Colman, Louise Fazenda, Preston Foster, Burt Lancaster, Edward Sedgwick, Ernest Torrence si Joanne Woodward (sotia lui Paul Newman şi câstigătoare a Premiului Oscar în 1957 pentru pelicula The Three Faces of Eve).
Evenimentul nu a fost lipsit de urmări neplacute, Camera de Comerţ fiind dată în judecată de proprietarii clădirilor situate pe partea opusă a străzii, dar şi de Charlie Chaplin Jr., care a cerut daune de 400 de mii de dolari (o treime din costul iniţial estimat al construcţiei) pentru că tatăl său nu fusese inclus între primele opt celebrităţi care au primit stele pe Aleea Celebritătilor. Ambele procese au fost însă câştigate de Camera de Comerţ şi construcţia a putut fi reluată, pe 8 februarie 1960.
Inaugurarea oficială a Hollywood Walk of Fame a avut loc în primăvara anului 1961, odată cu finalizarea primelor 1558 de stele.
Hollywood Walk of Fame a fost desemnată monument istoric în 1978 dar dificultăţile financiare au pus-o într-un con de umbră până la ceremonia alocării unei stele lui Johhny Grant (faimos producător de televiziune şi de radio), ceremonie organizată chiar de cel din urmă şi care a reînviat strălucirea evenimentului,r eaducându-l în atenţia publicului.
Grant va accepta, de altfel, din acel moment, să prezideze Comitetul Aleii Celebrităţilor, pe care l-a condus până la moartea sa, în 2008. Sub preşedinţia sa a fost inaugurată o a cincea categorie de celebrităţi (in 1984), recunoscând dreptul de a fi inclus în Aleea Celebrităţilor oricărui artist ce realiza spectacole live.
El a rezolvat de asemenea şi problema lipsei de spaţiu (fuseseră deja alocate toate stelele iniţial incluse în Aleea Celebrităţilor), dispunând construirea unui al doilea rând de stele, dispuse alternativ cu cele originale, precum şi prelungirea aleii, steaua cu numărul 2000 fiind acordată Sophiei Loren. În prezent sunt adăugate, în medie, două noi stele lunar pe Hollywood Walk of Fame.
1969: Meteoritiul Allende cade in apropiere de Pueblito de Allende, Chihuahua, Mexico
1971: Prima şedinţă a pieţei bursiere NASDAQ
1974: Revine pe Pamant, dupa 84 de zile petrecute in spatiu, ultimul echipaj (Skylab 4) stationat la statia spatiala americana Skylab
1984: Jocurile Olimpice de iarnă se deschid la Sarajevo
1990: Consiliul F.S.N. emite Decretul-lege privind pensionarea cu reducere de vîrstă a unor categorii de salariaţi
1991: Parlamentul adoptă noua lege a salarizării (Legea nr.14/1991)
2003: Bagdadul predă inspectorilor ONU documentele referitoare la programele de armament nucelar şi biochimic de pe teritoriul Irakului
2006: Egiptologul american Otto J. Schaden anunta public descoperirea unui nou mormânt de faraon în Valea Regilor
2013: O pană de curent provocată de un trăznet întrerupe alimentarea cu energie electrică în partea de nord-este a SUA şi localităţi din Canada, afectând sute de mii de locuinţe
NAŞTERI CELEBRE
1290: Regele Afonso al IV-lea al Portugaliei (d. 1357)
1591: Guercino (Giovannni Francesco Barbieri), pictor italian (d. 1666)
1720: Împăratul Sakuramachi al Japoniei (d. 1750)
1792: Regina Carolina Augusta de Bavaria a Ungariei şi Boemiei (d. 1873)
1798: Marele Duce Mihail Pavlovici al Rusiei (d. 1849)
1828: Jules Verne, scriitor francez, creator al romanului ştiinţific de anticipaţie (d. 1905)
1834: Dmitri Ivanovici Mendeleev, chimist, creatorul „legii periodicităţii” şi al sistemului periodic al elementelor (d. 1907)
1878: Martin Buber, filosof german (d. 1965)
1880: Franz Marc, pictor german, artist grafic, cofondator al grupării „Der Blauer Reiter” (d. 1916)
1894: Ludwig Marcuse, autor, filosof german (d. 1971)
1899: Theodor V. Ionescu, membru al Academiei Române (d. 1988)
1916: Corneliu Mănescu, nomenclaturist comunist din România (d. 2000)
1921: Lana Turner, actriţă americană de film (d. 1995)
1925: Jack Lemmon, actor american de teatru şi film (d. 2001)
1931: James Dean, actor american (d. 1955)
1932: Emanoil Petruţ, actor român de teatru şi film (d. 1983)
1941: Nick Nolte, actor american
1967: Florin Niculescu, violonist de jazz născut în România
1977: Rick Ross, rapper american
DECESE CELEBRE
1587: Maria Stuart, regina Scoţiei (1542 – 1567), este executată în urma condamnării la moarte prin decapitare (n. 1542)
1696: Ţarul Ivan al V-lea al Rusiei (n. 1666)
1725: Ţarul Petru cel Mare (n. 1672)
1772: Prinţesa Augusta de Saxa-Gotha, Prinţesă de Wales (n. 1719)
1935: Max Liebermann, pictor şi grafician, reprezentant de seamă al impresionismului german (n. 1847)
1938: István Auer, scriitor, poet şi traducător maghiar (n. 1877)
1957: Walther Bothe, fizician german. A studiat radiaţiile cosmice şi structura nucleară. Premiul Nobel pentru Fizică, în 1954, împreună cu Max Born (n. 1891)
1957: John von Neumann, matematician american (n. 1903)
1975: Sir Robert Robinson, chimist britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie pe 1947 (n. 1886)
1979: Alexandru A. Philippide, scriitor, lingvist, filolog, laureat al Premiului Herder pe anul 1965 (n. 1900)
1983: Grigore Baştan, primul general paraşutist român (n. 1923)
1985: Ioan Sima, pictor român (n. 1898)
1994: Witold Lutoslawski, compozitor polonez (n. 1913)
1998: Halldór Laxness, scriitor islandez laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (n. 1902)
1999: Iris Murdoch, scriitoare britanică (n. 1919)
2000: Ion Gheorghe Maurer, nomenclaturist comunist din România (n. 1902)
2007: Anna Nicole Smith, model şi actriţă (n. 1967)
2009: Marian Cozma, handbalist român (n. 1982)
Pe 8 februarie 2009, handbalistul roman Marian Cozma era înjunghiat mortal, într-un club din Veszprem, Ungaria, unde pivotul se afla pentru a sarbatori nasterea unui copil al unui coechipier.
Din cele povestite de martorii aflaţi în local în momentul producerii incidentului, Marian Cozma şi coechipierii săi sărbătoareau la o masă, iar la o alta masă era un alt grup. La un moment dat, între cele două grupuri s-a iscat un scandal în urma căruia jucătorul iberic Carlos Perez a fost rănit, iar Marian Cozma a decedat.
Marian Cozma, mort la doar 26 de ani, era cel mai înalt pivot din lume – 211 cm. A evoluat la: Dinamo Baumit (2002-2006) şi Veszprem (2006-2009). A câştigat titlurile naţionale cu Dinamo (2005) şi Veszprem (2007, 2008) şi Cupa Cupelor cu Veszprem (2008); a inscris 75 de goluri în Liga Campionilor; a jucat 60 de meciuri pentru prima reprezentativă, pentru care a înscris 115 goluri.
Citeşte şi: Tragedie in handbalul romanesc
Marian Cozma a fost inmormantat la Cimitirul Pipera
Filmul despre asasinarea lui Marian Cozma a fost proiectat la Parlamentul European
