La sfarsitul anului trecut s-au aniversat 60 de ani de Fizica la Magurele, 1949 – 2009. A fost o mare sarbatoare care a reunit atat seniorii de ieri si de azi, cat si tinerii inzestrati care continua efortul predecesorilor de a mentine ceea ce istoria a consacrat prin rezultate top, brandul IFA (Institutul de Fizica Atomica) de la Magurele, ce se impune, in continuare, cu prestigiu, in stiinta nationala si internationala. Academia Romana, a hotarat in 1949 infiintarea Institutului de Fizica Bucuresti (director, prof. Horia Hulubei) din care, in 1956, printr-o hotarare a Guvernului s-au format: Institutul de Fizica (director: prof Eugen Badarau) si Institutul de Fizica Atomica, ambele ale Academiei Romane.
Magurele, comuna la 16 km de Piata Universitatii din Bucuresti era cunoscuta in cercurile capitalei inca din 1876, cand Ioan Otetelesanu lasa averea sa Academiei Romane, intru "facerea unui institut de fete romance carora li se va da o crestere si educatie de bune mume de familie, fara pretentie sau lux." Intre 1894 – 1908, director al Institutului de fete "Ioan Otetelesanu" de la Magurele, a fost Ioan Slavici. IFA si-a stabilit sediul la Magurele pe domeniul fostului Institut ,,Otetelesanu". Meritul de a-l fi creat si de a fi trasat domenii ce urmau sa se infiinteze, intemeierea in fapt, la Magurele, a IFA, revin celui dintai director, anume profesorului Horia Hulubei (1896 – 1972).
Aniversarea a subliniat viziunea lui Horia Hulubei care a integrat in IFA, ramurile active ale stiintei, oferind generatiilor tinere de atunci, oportunitatea unor activitati de cercetare fundamentala si aplicata la standarde internationale.
Omagiu adus lui Horia Hulubei si tuturor celor care l-au urmat la conducerea fizicii romanesti, manifestarile au debutat cu inaugurarea noului sediu al Bibliotecii Nationale de Fizica, dotata si adaptata standardelor internationale. De altfel Biblioteca IFA are o reputatie internationala fiind apreciata, la un moment dat, ca una din cele mai bune biblioteci de institut din lume avand 2.500 de abonamente (cf. Fr. Kertesz, J. Chemical Documentation (SUA), vol. 13, no. 1, pp 16 – 20, 1973). Cu acelasi prilej a avut loc si ceremonia acordarii numelui profesorului Ioan Ursu (1928 – 2007), salii de lectura a Bibliotecii Facultatii de Fizica a Universitatii Bucuresti.
Brandul IFA si-a asumat rolul de a deschide noi drumuri in cercetarea de fizica si a domeniilor conexe din tara noastra, fiind unul dintre ambasadorii intelectualitatii romane in toate marile centre stiintifice din lume. IFA a devenit un simbol si se confunda, astazi, cu istoria scolii de elite a fizicii din Romania, pionierii IFA fiind cei care au pus temelia unei profesii de prestigiu si in tara noastra. IFA a insemnat nu numai conturarea unei atmosfere specifice cercetarii, ci si cadrul propice dezvoltarii creativitatii stiintifice. Pana astazi Magurele este cunoscuta ca IFA. Sa parcurgem cateva etape ale existentei IFA.
Intemeierea: perioada Horia Hulubei (1956 -1968)
Infiintarea IFA a fost o transpunere in Romania a modelelor Laboratoarelor Nationale din SUA, dar si a modelului francez de abordare si dezvoltare a cercetarii la Centrul de Cercetari Nucleare de la Saclay. Meritul revine in intregime profesorului Hulubei care provenea de la Universitatea din Iasi, dar s-a format in Franta, in laboratoarele de la Sorbona conduse de Jean Perrin (Premiul Nobel in fizica, 1926) unde si-a dat doctoratul (1933).
Din comisia de examinare a tezei sale prezidata de Marie Curie, dubla laureata a Premiului Nobel: fizica – 1903 si chimie 1911, au facut parte Jean Perrin si Charles Mauguin. A lucrat in multe si variate domenii ale fizicii, cu rezultate stralucite cunoscute in toata lumea. S-a remarcat si ca manager de cercetare in laboratorul prof. Perrin unde a ocupat postul de Directeur de la Recherche, pastrat cu unele intreruperi, pana in 1947, Hulubei fiind singurul strain care functiona in aceasta calitate. A fost membru corespondent al Academiei Romane (din 1937), membru titular din 1946 si din 1955, m.c. al Academiei Franceze si al altor academii si societati stiintifice de peste hotare. Printre colegii sai de laborator au fost si Irene si Frederique Joliot-Curie, laureati ai Premiului Nobel pentru Chimie (1935). Intors la Universitatea din Iasi (1938), conduce catedra de structura materiei si radioactivitate, functionand in paralel sase luni pe an si ca director de cercetare la Sorbona.
Se transfera in 1940 la Universitatea din Bucuresti unde infiinteaza catedra de structura materiei, devenind Rector al Universitatii din Bucuresti (1941 – 1944) in timpul guvernului Ion Antonescu. Este arestat in 1949 pentru "crime imaginare" impunandu-i-se apoi domiciliu obligatoriu. Comunitatea stiintifica internationala a fost sesizata de Frederique Joliot Curie, pe atunci ,,Inalt Comisar pentru energia atomica al Frantei", care printr-un memoriu semnat de mai multi laureati ai premiului Nobel si prezentat de ministrul de externe al Frantei, personal, lui Gh. Gheorghiu Dej la Bucuresti, cere atat eliberarea lui imediata, cat si o discutie in trei impreuna cu Hulubei. In cadrul acestei discutii Hulubei a declarat ca "s-a intors din Franta in tara sa natala pentru a realiza o scoala de fizicieni si un Institut de fizica atomica spre a demonstra lumii talentul, inteligenta si capacitatea creatoare a poporului nostru". Din acel moment a fost liber si i s-au pus la dispozitie mijloacele necesare pentru a infaptui ce a nazuit (cf. Mihai Balanescu, fost director tehnic al IFA, Curierul de Fizica nr. 64, p. 3, august 2009).
De ce aceste detalii? Fiindca se cuvine mentionat ca intemeietorul IFA, unde s-au pus bazele cercetarilor moderne romanesti de fizica si a domeniilor conexe (chimie, electronica, informatica, inginerie etc) a aplicat si dezvoltat in Romania concepte noi organizatorice in contextul unor colaborari internationale bazate, la inceput, mai ales datorita prestigiului sau stiintific international, pe relatiile sale personale.
De la inceput profesorul Hulubei a impus trei concepte: 1. energia nucleara si fizica sa se dezvolte impreuna; 2. cercetarea fundamentala este vitala in dezvoltarea ansamblului unei natiuni; 3. crearea unor echipe mixte, interdisciplinare de cercetare compuse din fizicieni, chimisti, matematicieni, informaticieni, geofizicieni, ingineri, medici etc care sa permita un ritm deosebit de dezvoltare si exprimare. De aceea IFA a insemnat "fizica si domeniile conexe".
Fizica si IFA au deschis Romaniei tehnologiile de varf. Reactorul Nuclear, Ciclotronul, Tandemul, Betatronul, Laserii, primul calculator electronic din Romania construit la Magurele (1956) au fost adevarate scoli. Institutul de Tehnica de Calcul, infiintat in 1968, a preluat stafeta cercetarilor, a dezvoltarii domeniului tehnicii de calcul in Romania, fructificand experienta de la Magurele, conjugand efortul unei insemnate parti a specialistilor formati la Institut. La IFA au fost puse de asemenea, bazele radiochimiei romanesti, a chimiei organice moderne contemporane ce folosea metodele fizice, atunci recent introduse si dezvoltate in premiera la Magurele (aparate performante construite de tinerii ingineri electronisti: rezonanta electronica de spin, rezonanta magnetica nucleara sau metodele spectroscopiei: de masa, infrarosu, ultraviolet), cu ajutorul carora se studiau noii compusi preparati, deci cu aceleasi mijloace ca si in Vest. Au fost create discipline noi, ca medicina nucleara prin aplicarea radioizotopilor produsi la IFA in sanatatea publica.
Acestea sunt cateva exemple din zecile ce se pot da, din domeniile stiintelor naturii si ingineriei care au capatat inca de la inceput recunoastere si prestigiu pe plan national si international.
Dezvoltarea: perioada Ioan Ursu (1968 – 1976)
Ioan Ursu, care si-a dat doctoratul cu profesorul Hulubei, este fondatorul Platformei de la Magurele, un adevarat orasel al fizicienilor, cu o facultate si liceu de fizica, cu noi institute si laboratoare, spatii comerciale si apartamente pentru cercetatori. In aceasta perioada s-a introdus energetica nucleara si s-a impus filiera canadiana CANDU la centrala nuclearoelectrica de la Cernavoda. Profesorul Ursu a organizat la Magurele, pentru prima data in Romania, Conferinta generala a Societatii Europene de Fizica si alte conferinte internationale de top: laseri, ampere, electronica cuantica etc. A continuat sa dezvolte, cu succes, conceptele lui Hulubei.
Supravietuirea: perioada Marin Ivascu (1977 – 1989)
Dupa parerea mea, cercetator la IFA din 1956, aceasta este cea mai grea perioada din istoria IFA. A fost impusa (1977) o reorganizare – nefericita – a institutului, infiintandu-se institute noi din sectii ale IFA, sub umbrela Institutului Central de Fizica (ICEFIZ); desi nu aveau profil tehnologic, specialistilor institutului li s-a impus, pe cale politica, sa construiasca cu forte proprii o centrala nucleara de 2 – 300 MW. Nu insist asupra gradului de incultura tehnologica-stiintifica a varfurilor politice, dar subliniez masurile aberante de dictat cu care era confruntat directorul general, producatoare de nenumarate cosmaruri si umilinte pe care el le indura impreuna cu colegii sai. Se uita prea usor aceasta perioada neagra ce merita descrisa pentru viitor, pentru a nu se mai repeta injosirea valorilor.
Prof. Marin Ivascu (n. 1931), cu doctoratul sustinut sub indrumarea lui Horia Hulubei, s-a dedicat dezvoltarii unui program de fizica nucleara care i-a adus o larga si meritata recunoastere internationala, creand si o scoala in acest domeniu, peste 37 de cercetatori sustinandu-si doctoratul sub conducerea sa stiintifica. A reusit sa mentina pentru institutul pe care l-a preluat, atmosfera academica, prestigiul stiintific castigat dar si legaturile cu marile laboratoare ale lumii.
IFA astazi…
Dupa 1990, ICEFIZ a fost inlocuit de un nou Institut de Fizica Atomica, ce cuprindea, pe langa institutele ("reorganizate" in 1977) de pe platforma Magurele: IFIN – fizica si inginerie nucleara; fizica si tehnologia materialelor; fizica si tehnologia aparatelor cu radiatii; gravitatie si stiinte spatiale; optoelectronica; fizica pamantului, si centre de cercetare de fizica din tara (Ramnicu Valcea – criogenie si separari izotopice; Iasi – fizica tehnica; Cluj-Napoca – tehnologie izotopica si moleculara). Toate aceste institute au fost acreditate (1996) individual ca institute nationale de cercetare si dezvoltare. Cu aceasta ocazie, IFIN a adoptat in denumire numele profesorului Horia Hulubei.
Platforma Magurele a demonstrat in ultimii 20 de ani, o continuitate in traditia IFA. Toate institutele ei au devenit bijuterii ale cercetarii romanesti de astazi. Elitele ce s-au format aici, au avut mentori de exceptie, varfuri ale domeniului lor, binecunoscuti si respectati peste hotare. La randul lor, aceste elite au format scoli care si-au depasit mentorii de ieri si de azi, desfasurandu-si activitatea cu modestie si decenta. Prin productivitatea lor stiintifica globala, institutele de fizica de la Magurele se afla in fruntea clasamentelor nationale, la distanta apreciabila fata de Universitatile tarii si de institutele de cercetare ale Academiei Romane.
Cercetatorii de la Magurele sunt la nivelul colegilor de peste hotare, rezultatele lor stiintifice fiind publicate in revistele top ale domeniului si acopera aproape 20% din productia stiintifica nationala. Colaborarile cu toate marile laboratoare ale lumii atesta capacitatea Institutelor de a se mentine in avangarda cercetarii stiintifice internationale, confirmand totodata resursele stiintifice proprii, expertiza stiintifica interna.
Din zecile de colaborari stiintifice de mare prestigiu, amintesc doar cele ale IFIN-Horia Hulubei cu: CERN-Geneva (Elvetia), IUCN – Dubna (Rusia), GSI-Darmstadt (Germania), GANIL-Caen (Franta), reprezentand participari substantiale in marile proiecte europene axate pe infrastucturi de fizica nucleara de mare anvergura. Sunt realizari importante ale acestui institut in ultimii ani si intrarea in functiune a iradiatorului cu scopuri mutiple, infiintarea centrului de cercetari inter-disciplinare si aplicatii bazate pe fizica atomica si nucleara, centru de excelenta al CE, participarea la constituirea consortiului RO-GRID, realizarea primei aplicatii a sistemului GRID din Romania, sistem deja existent la scara planetara din generatia superioara internetului, inaugurarea in 2004 a Laboratorului de Detectori, una din cele mai semnificative contributii romanesti la CERN etc.
Astfel de colaborari nu ar fi fost posibile fara promovarea de catre conducerea IFIN HH a axei strategice de calificare profesionala de acelasi nivel cu cel din tarile avansate din UE, SUA si Japonia.. Un moment nefast in istoria IFA, a fost inchiderea reactorului nuclear dupa 1989, Romania fiind singura tara din Estul Europei care a procedat astfel. Comentariile privind acest act politic dar si de politica stiintei romanesti se incadreaza in ideologia neocomunista de distrugere a industriei si economiei romanesti (v. P. T. Frangopol, Decapitarea industriei romanesti, aldine, 3 aprilie, 1999, pag 2 si 3). Nici pana in prezent, dupa 12 ani de la inchiderea reactorului, nu au inceput lucrarile de dezafectare (decomisionare) cu un cost cat …construirea unui reactor nuclear nou !
IFA maine…
Toate Institutele de la Magurele, desi diferite ca profil, alcatuiesc brandul IFA, sunt cunoscute in toata lumea si toate sunt parte a fizicii si stiintei romanesti. Ele deja au o istorie pe care nu le-o poate lua nimeni.
Pentru mediocritatea din Romania, brandul IFA este un etalon de valoare periculos. Situatii ca inchiderea reactorului nuclear sau, recent, iscalirea de acorduri internationale pentru IFA, fara consultarea si acordul specialistilor IFA, ori alte situatii similare, nu trebuie sa se mai repete intr-un STAT de DREPT. Au fost, ce e drept, si momente cand se dorea…. desfiintarea IFA in numele "aplicatiilor economice"!! Nu este momentul sa le aducem, deocamdata, in atentia publica.
Brandul IFA trebuie aparat si prestigiul castigat prin munca si competenta profesionala in 60 de ani nu trebuie abandonat sau lasat la bunul plac al diversilor neica nimeni de orice natura. E o datorie patriotica sa aparam munca inaintasilor. De aceea, alaturi de diversificarea infrastructurii in cercetare, a dezvoltarii fortei de munca si expertizei stiintifice, prin promovarea tinerilor valorosi, capabili sa atace fronturile cunoasterii in cercetarea de fizica si a domeniilor conexe, pentru garantarea viabilitatii pe termen lung a planurilor ambitioase ale conducerii Institutelor, e necesara o structura moderna de organizare a Platformei Magurele adecvata secolului XXI, cu un buget anual sigur, nu fluctuant, garantat de orice guvern indiferent de culoarea sa politica.
IFA in cultura romaneasca
Numeroase actiuni interdisciplinare initiate de IFA au avut relevanta si vizibilitate aparte in cultura nationala. Voi mentiona doar trei. ,,Interferente" ciclul de conferinte care au avut loc in cursul anilor 1983 si 1984 la Magurele. Auditoriul era format din cercetatori, cadre didactice, studenti si elevi. Conferentiarii (cca 30), personalitati ale Romaniei din domeniile stiintelor exacte, umaniste si ale naturii, artisti, erau invitati sa isi expuna punctele de vedere, fie asupra unor subiecte legate de profesiunea lor, fie asupra altor domenii ale culturii, privite prin prisma propriei formatii.
Ciclul de conferinte, de neuitat, s-a bucurat de un real succes, dialogul stabilit cu oameni de cultura deosebiti, a stabilit ,,interferente" intre ramuri diferite ale culturii. Dintre conferentiari ii citez doar pe cativa, desi ar trebui toti mentionati: serban Titeica (Miracolul grecesc); Radu Grigorovici (Cele doua culturi); Constantin Noica (Exactitate si adevar); Andrei Plesu (Aspecte ale Renasterii); Nicolae Manolescu (Modelul lumii in romanul modern); Alexandru Tocilescu (Agresivitate, dragoste, teatru). Textele conferintelor au fost publicate in ,,Cartea interferentelor", Editura stiintifica si Enciclopedica, 1985.
Arheometrie in Romania. Dezvoltarea fizicii nucleare la Magurele a condus, logic, la dorinta fizicienilor de a aplica tehnicile acestui domeniu, la ceea ce nu exista in tara noastra, arheometria, disciplina care aplica in arheologie metodele stiintelor exacte si a stiintelor naturii, in vederea reconstituirii ,,universului" in care au trait (ex. paleodieta) si a modului in care au creeat (istoria obiectelor si a monumentelor) oamenii din trecut. Astfel, incepand cu anii 1986, cercetatori de la IFA Magurele si IFA Cluj-Napoca, in colaborare cu arheologii de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei (MNIT) din Cluj-Napoca si a Muzeului de Istorie Nationala a Romaniei din Bucuresti, au inceput o munca de pionierat realizand primele cercetari de arheometrie din Romania. Era o activitate de ,,hobby", fara suport financiar.
Marea realizare a arheometriei de la Magurele este legata de aurul dacic, despre care pana acum cativa ani arheologii credeau ca nu exista, civilizatia dacica fiind considerata o civilizatie doar a argintului. Cele 12 bratari spiralate de cca un kilogram fiecare, au fost autentificate prin determinarea compozitiei lor: aur nativ transilvan din zona Apusenilor. Analiza recenta a catorva sute de kosoni (monede de cca 8,3 g fiecare) gasiti in zona Sarmizegetusa, a demonstrat ca a fost folosit aurul aluvionar din raurile din Muntii Apuseni, confirmandu-le originea dacica.
Un alt tip de cercetari cu impact cultural efectuat in IFA, este tratarea prin iradiere gama la o sursa puternica de Cobalt-60 a obiectelor de patrimoniu supuse atacurilor diverselor ciuperci, insecte, bacterii. S-au tratat icoane (chiar iconostase intregi), carti si manuscrise rare, pelicule de film de arhiva, totul fara nici un efect nedorit asupra pretioaselor obiecte.
