Cand Ion Iliescu le-a zis de la obraz colegilor din grupul senatorial PSD ca au fost „solidari la talharii”, m-am iluzionat o clipa ca Bunicutei i s-o fi ridicat albeata (sau roseata ar fi mai nimerit?) de pe ochii-i de presedinte fondator al partidului cu cea mai consistenta contributie la ruinarea Romaniei din '90 incoace. Cand colo, nu de jefuirea tarii, fara mila si fara oprelisti, era vorba, ci de faptul ca fusese EL, tocmai EL, schimbat. In treacat fie vorba, nu-l schimbase nimeni, caci la Congresul de pomina al PSD, Ion Iliescu era Ð ce-i drept! Ð la prezidiu (de unde ii dadea cuvantul „tovarasului Adrian Nastase”, chestie de obisnuinta!), dar ca simplu membru al partidului. Ceea ce este si astazi. Deci Ð daca nu era vorba de pampers Ð Ion Iliescu n-a fost deloc schimbat. De altfel, I.Ilici I. nici nu poate fi schimbat.
A dovedit-o (a cata oara!?) la lansarea noii sale carti, „Viata politica intre violenta si dialog” (apetitul sau pentru dialog fiind cunoscut, dar numai cand Ion Iliescu vorbeste cu el insusi, sau cu un prunc al fostei oligarhii comuniste astazi multilateral dezvoltat in imperialismul putrefact, sau cu liota de yesmen care l-au inconjurat pana de curand). Caldura fiind mare, auditoriul putin dar excitat, Iliescu a luat-o iar pe aratura, spumegand, aruncand acuzatii in dreapta si-n stanga… Pardon! Nu si in stanga, care ar fi tare-tare oropsita in tarisoara noastra! Flancat de Petre Roman, pe care nu-l mai vrea nici Apaca, Iliescu a trasat obiectivul vietii lui: „Trebuie sa construim o societate civila de stanga”. Cum?Prin activarea unui „pol social-democrat”…E tare, dom'le, e tare de tot! Cine zicea ca n-are Bunicuta idei? Iata: Iliescu-apare, Polul (social-democrat) rasare!
Ca sa fim sinceri, nu-i deloc o idee de doi bani…e cam de-un pol. De ai vechi.
