Împăratul austriac a fost însoţit în vizita de la Cluj de împărăteasa Karolina Augusta
Obeliscul Karolina, cel mai vechi monument laic al Clujului, este o operă admirabilă a stilului baroc ai cărei creatori au fost clujenii Antal Csűrös (sculptor) şi Samuel Nagy (profesor de desen), precum şi sculptorul vienez Joseph Klieber.
O vizită imperială
Dorind să întărescă loialitatea supuşilor din Transilvania, împăratul Francisc I şi împărăteasa Karolina Augusta au întreprins în anul 1817 o vizită în Bistriţa, Dej şi Cluj. Ajuns în oraşul de pe malul Someşului Mic, cuplul imperial a fost primit la palatul guvernatorului Gheorghe Bánffy. Francisc I a fost cel de-al doilea reprezentant al Casei de Habsburg care vizita Clujul, lucru care i-a entuziasmat pe locuitorii urbei. Ca să păstreze mereu vie amintirea acestui eveniment, s-a dorit ridicarea unui monument demn de imaginea unor capete imperiale.
Artă, bani şi orgolii
Conceperea şi ridicarea unei opere de o asemenea amploare implica şi nişte costuri uriaşe care au făcut ca proiectul să se împotmolească. Salvarea a venit de la procurorul Clujului, Imre Topler, care, animat de dorinţa de a fi înnobilat, a finanţat lucrările. Astfel, după 14 ani de la vizita imperială, obeliscul era dezvelit în Piaţa Mare a oraşului (actuala Piaţa Unirii). Ca o ironie, după ce şi-a cheltuit averea pentru a ridica acest monument, Curtea din Viena a refuzat să-i acorde titlul de nobil, astfel că magistratul, în ciuda fidelităţii şi loialităţii demonstrate cu atâta sârguinţă, a rămas un om de rând, nefiind primit în rândurile nobilimii.
Un monument aparte
Înalt de 10 m, obeliscul înfăţişează pe trei dintre laturile sale imagini ale vizitei imperiale la Cluj, iar pe a patra o inscripţie în limba latină în care este folosit numele latinizat al Clujului, CLAUDIOPOLIS. Hazliu este faptul că litera C a căzut la nici 50 de ani de la ridicarea monumentului, astfel că se poate citi că vizita imperială a avut loc în LAUDIOPOLIS, adică în oraşul lăudăroşilor.
Două reliefuri realizate în stil Biedermeier îi înfăţişează pe Francisc şi pe Karolina împreună cu alaiul intrând pe poarta de mijloc a cetăţii, respectiv vizita împărătesei la spitalul oraşului. Vechea stemă a oraşului Cluj, utilizată încă din 1377 care înfăţişează o poartă de cetate cu trei turnuri de apărare, este reprezentată pe latura sudică.
Amplasat până în anul 1898 în piaţa centrală a urbei, obeliscul a fost mutat în timpul lucrărilor de amenajare a centrului Clujului, moment în care au început şi pregătirile pentru ridicarea grupului statuar Matia Corvin. Mutat în piaţa Vechii Cetăţi, obeliscul este şi acum în faţa Bisericii Franciscane, iar locul a fost numit Piaţa Karolina, în amintirea împărătesei care nu doar că a vizitat Clujul, dar a acordat şi o finanţare considerabilă vechiului spital în aflat în perimetrul acestei pieţe, finaţare ordonată în bani şi sare, pe care Curtea din Viena a continuat-o până la sfârşitul Primului Război Mondial.
1. Pe la 1859, obeliscul era amplasat în actuala Piaţă a Unirii
2. Monumentul a rămas în piaţa centrală a Clujului până în 1898
3. Obeliscul este o operă de artă deosebită
4. Actuala Piaţă a Muzeului a purtat numele de Piaţa Karolina, în amintirea generoasei împărătese
5. Piaţa Unirii era locul preferat de promenadă al clujenilor