În urmă cu 100 de ani, un trăgător intra într-o şcoală din Germania şi provoca un masacru teribil. Cinci elevi au murit şi câţiva zeci au rămas marcaţi pe viaţă, după ce un fost profesor de 29 ani a deschis focul asupra copiilor.
Începutul unei tragedii
Prima crimă în masă din istoria lumii moderne s-a petrecut în Bremen, în 20 iunie 1913, arată cotidianul german Der Spiegel. Un an mai târziu avea să înceapă Războiul cel Mare sau Primul Război Mondial.
Într-o dimineaţă de vineri, pe la 11.00, profesoara Maria Pohl îşi alinia elevii pe două rânduri ca să părăsească şcoala catolică Sf. Maria. Când fetele au ieşit pe coridor, criminalul, Heinz Jacob Friedrich Ernst Schmidt, a luat cu asalt scările şi a deschis focul.
Două fete au murit pe loc şi a treia s-a aruncat peste balustradă pentru a-şi salva viaţa, însă aterizarea nu i-a reuşit şi, la scurt timp, s-a stins. Alte două eleve au fost atinse de gloanţe şi au murit din cauza rănilor. Între timp, Maria Pohl s-a refugiat în clasa băieţilor de lângă hol, a baricadat repede uşa, a deschis fereastra şi le-a ordonat elevilor să sară din camera situată la mezazin în curtea şcolii.
Cum a fost prins criminalul
Zgomotele provocate de armă şi ţipetele copiilor l-au alertat pe portar, care s-a aruncat asupra bărbatului să-l mobilizeze, însă, după o luptă crâncenă, s-a ales cu două gloanţe în abdomen. Schmidt nu s-a oprit aici şi a urcat scările, în căutare de noi victime. Şi profesorul Hubert Möllmann a încercat să-l oprească, fără succes însă, fiind, la rândul lui, împuşcat în piept.
Criminalul şi-a continuat drumul spre etaj şi de la fereastra deschisă a început să tragă în băieţii care se grăbeau să scape. A nimerit cinci dintre ei. Unele gloanţe au ricoşat în pereţii clădirilor vecine, iar un muncitor care repara un acoperiş a fost lovit în braţ.
La 15 minute de la primul foc, părinţii au aflat şi au început să alerge spre şcoală, iar străzile vecine s-au umplut de curioşi. În timp ce unii s-au suit pe acoperişuri să vadă mai bine spectacolul, alţii au sărit în ajutorul copiilor şi au forţat intrarea în şcoală, ca să găsească criminalul.
În cele din urmă, atacatorul a fost imobilizat de un antrenor cu o furcă, cum relata unul din ziarele vremii, Berliner Lokal-Anzeiger.
Ce făceau autorităţile
În timp ce elevii şi personalul instituţiei erau ucişi de Schmidt, Imperiul German celebra, prin parade militare, 25 de ani de la urcarea pe tron a împăratului Wilhelm II.
Imediat după masacru, oamenii au organizat o dezbatere publică, în care au discutat despre ceea ce s-a întâmplat. Cel mai mult i-a nemulţumit că Schmidt a reuşit sa achiziţioneze mai multe pistoale Browning şi aproape o mie de gloanţe, în condiţiile în care fusese dat afară de la şcoală pentru că suferea de o boală psihică.
În urma tragediei, legile privind deţinerea armelor s-au înăsprit în Imperiul German.
De ce a omorât copiii
Schmidt, fost profesor, suferea de o boală psihică, pe care o tratase în 1911, aşa cum reieşea din fişa medicală, care a fost prezentată la proces.
După ce a fost arestat, Schmidt a refuzat să ofere orice fel de explicaţie, însă detaliile din viaţa lui le-au indicat poliţiştilor posibilele motive pentru care a provocat masacrul.
În urmă cu o zi, tatăl fostului profesor a murit, iar Schmidt a pus decesul lui pe seama unei conspiraţii a iezuiţilor. Când sora lui i-a scris despre boala tatălui, bărbatul a notat pe scrisoare „Iezuiţii au făcut asta!”. Ulterior, după arestare, în corespondenţa cu un medic din Bremen, autorităţile au citit că Schmidt îi acuza pe iezuiţi de moartea tatălui său.
„Acesta este doar începutul, dar nicidecum sfârşitul”
În momentul arestării, Schmidt a strigat: „Acesta este începutul, dar nicidecum sfârşitul!”.
Bărbatul a fost declarat nebun şi şi-a petrecut restul zilelor într-un sanatoriu din Bremen, unde a murit din cauza tuberculozei, 20 de ani mai târziu. Nu a avut loc niciodată un proces.
Vechea şcoală a fost distrusă de un bombardament, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar mormintele celor cinci eleve au fost mutate.
Masacrul din Bremen a deschis calea altor tragedii de acest fel, care, numai în Germania, în ultimii 15 ani, au avut ca rezultat 44 de morţi. Toţi atacatorii s-au sinucis. Atentatele au avut loc în Erfurt (un tânăr de 19 ani a omorât 14 profesori, doi elevi şi un poliţist, după care s-a sinucis), Winnenden (un adolescent de 17 ani a ucis „din plăcere” 15 oameni, dintre care 11 erau elevi), Littleton (doi studenţi au curmat vieţile a 12 colegi şi un profesor, perechea de ucigaşi s-a sinucis) şi, cel mai recent, Newtown (când ucigaşul a omorât 14 persoane, iar la sfârşit şi-a luat viaţa).
Cine sunt iezuiţii?
Iezuiţii reprezintă un ordin în cadrul Bisericii Catolice, fondat în secolul XVI. Una din cele mai cunoscute teorii ale conspiraţiei spune că iezuiţii vor să conducă lumea, cu ajutorul Papei, din interiorul templului lui Solomon, din Ierusalim, conform lucrării „Asasinii Vaticanului”, scrisă de cercetătorul Eric Jon Phelps.
Chiar dacă ordinele iezuiţilor au fost interzise prin lege în Imperiul German în 1872, oamenii au continuat să creadă în teorii conspirative, întrucât societăţile secrete ale francmasonilor şi iezuiţilor au contribuit la dezvoltarea Imperiului German.
