După ce, la începutul anului, Ministerul Culturii dădea aviz negativ unui proiect de punere în valoare a zonei Castrului Roman de la Barboși-Tirighina din cauză că „fondul arheologic este epuizat“, Primăria Galați a finanțat efectuarea unor noi săpături pe o suprafață de 800 mp.
Noua cercetare arheologică a adus rezultate la care specialiștii nici nu sperau, pentru că au fost descoperite zidurile turnului central al Castellum-ului roman, folosit ca punct de observație și supraveghere a navigației pe Siret și Dunăre, dar și ziduri de incintă ale Castrului Roman, locuințe romane, precum și un bogat material ceramic și numismatic.
„Săpăturile de la Tirighina-Barboși au fost reluate după mai mult de 20 de ani. În zona Castellum-ului a fost făcută o secțiune în 1959-1960 de către profesorul Nicolae Gostar și mai apoi în 1995 de către domnul profesor Nicolae Brudiu, care a făcut o secțiune transversală pe Castellum. Acele săpături nu au avut mai mult de un metru în profunzime și nu au scos la iveală ceea ce am găsit acum, la aceste săpături. Acum secțiunile au mers până la 2 metri. Nu este epuizată cercetarea, întrucât sunt așezări suprapuse, pornind de la epoca dacică, secolele 2-3 î.Hr. și până la perioada romană, secolele 2-3 d.Hr. Au fost găsite două locuințe intacte de factură romană, cu acoperișul prăbușit. Sunt din perioada 2-3 d.Hr. Știm asta pentru că arheologii care au săpat acolo au găsit monede, două dintre ele într-o stare de conservare excepțională“, ne-a declarat directorul Muzeului de Istorie Galați, prof. Cristian Căldăraru.
Cercetarea arheologică va continua
Pe 30 iunie, Comisia Națională de Arheologie a aprobat rezultatele noilor săpături arheologice, care vor fi reluate în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. Așezarea romană de la Barboși-Tirighina, care avea câteva mii de locuitori, se întindea pe un teritoriu foarte vast, fiind înconjurată de un „Val Roman“ de 25 de kilometri, de la Siret la Prut, care apăra așezarea de năvălirile popoarelor barbare. Principalele vestigii descoperite până acum, Castrul Roman, un Castellum, o Necropolă Romană, care este dovada trecerii la creștinism a populației daco-romane, și un sarcofag descoperit în 1911 și preluat la Muzeul Național de Istorie, sunt concentrate în zona promontoriului de la confluența Siretului cu Dunărea.
La 2-3 kilometri distanță, în Cartierul Dunărea din Galați, numit de arheologi „Platoul Romanilor“, a mai fost descoperit Cavoul Cavalerului Sarmat, din secolul 3 d.Hr., cu dimen-siuni impresionante, de 12 metri pe 8 metri și înălțimea de 5 metri. În anii ’70 au mai fost găsite un sarcofag la 4-5 km de această zonă, pe strada Lozoveni, într-un cartier din nordul Galațiului, dar și o altă necropolă romană pe malul Dunării, lângă Biserica fortificată „Precista“, la 3-4 km de zona Castrului. Toate acestea dovedesc că așezarea romană de la Galați avea o întindere foarte mare, nu era doar un centru militar limitat la zona Castrului Roman.
Important centru militar și economic
Primele vestigii datează din sec 4 î.Hr., când la confluența Siretului cu Dunărea exista o dava dacică. După cucerirea Daciei de către romani, pe promontoriul de la Barboşi-Tirighina s-a format o puternică aşezare romană, cu câteva mii de locuitori, romani şi daci şi sarmaţi romanizaţi, militari şi civili, pescari, păstori şi negustori.Locuiau aici militari ai Legiunii a V-a Macedonica şi Legiunea de Marină Imperială Classis Flavia Moesica, având cartierul general la Noviodunum, Isaccea de astăzi.
Deşi era doar un „cvasi-municipiu“, nefiind declarat municipiu de către romani, aşezarea de pe teritoriul Galaţiul de astăzi era un centru economic şi militar important. Fragmente din amfore identice celor din Castellum-ul de la Galaţi au fost descoperite de arheologi în peste 150 de puncte din Moldova.
Aleşii poporului sărăceau în timpul mandatului
Prof. univ. dr. Mihalache Brudiu, arheologul care a descoperit o mare parte din vestigiile romane de la Galaţi, ne declara în urmă cu câțiva ani că așezarea era condusă de 5 magistraţi, aleși dintre oamenii bogaţi ai comunităţii şi care sărăceau în timpul mandatului: „Aşezarea era condusă de un consiliu format din 5 magistraţi, aleşi pe 5 ani. Unul dintre aceştia era ales ca să ducă la îndeplinire atribuţiile primarului de astăzi, executând ce hotăra consiliul. Atât magistraţii, cât şi acest, să-i spunem, «primar» pe înţelesul tuturor, nu erau orice fel de persoane, erau aleşi dintre cei bogaţi şi erau aleşi de membrii comunităţii respective tocmai pentru că aveau resurse materiale pe care le puneau la dispoziţia comunităţii. De multe ori se întâmpla că atunci când li se termina mandatul deveneau oameni săraci. Asta spre deosebire de cei care sunt astăzi în asemenea rosturi sociale, care intră la putere săraci şi ies bogaţi“.
Fortificaţia care se vede din satelit
Teritoriul ocupat de romani la Barboşi-Tirighina era apărat de năvălirile popoarelor barbare de o fortificaţie cu dimensiuni impresionante. Se întindea pe 25 km, de la malul Siretului spre Pădurea Gârboavele şi la Prut, de unde continua pe teritoriul Ucrainei de astăzi, până la Marea Neagră. Fortificaţia era formată dintr-un şanţ de apărare lat de 24 m în partea superioară şi de 16 m în cea inferioară, adânc de 5 m, urmat de valul de pământ cu înălţimea de 5 m, consolidat pe palisade, un parapet de lemn de stejar. Hoardele migratoare, care veneau cu cai și căruțe, nu aveau cum să treacă de această fortificație.
Numai de la Siret la Prut, soldaţii romani au săpat şi au mutat din loc 1,5 milioane mc de pământ. Cu timpul, şanţul s-a colmatat, malurile s-au teşit, dar traseul valului de pământ între Poligonul Smârdan şi Pădurea Gârboavele este vizibil în geografia zonei şi din satelit, pe „Google Earth“.
Vestigii ale încreștinării populației daco-romane
Arheologii au descoperit și artefacte care dovedesc trecerea la creștinism a celor care locuiau în așezarea situată la marginea Imperiului Roman. În 1974, prof. univ. dr. Mihalache Brudiu a descoperit la marginea Galaţiului o Necropolă Romană cu 93 de morminte. Dacă în zona apropiată Castrului Roman au fost descoperite morminte de incinerație, de ritual roman, în zona mai îndepărtată ca urmare a extinderii necropolei de-a lungul anilor au fost descoperite morminte de înhumație, de ritual creștin. Aici au fost descoperite cruciuliţe de sidef şi fragmente dintr-o amforă inscripţionată cu monograma numelui lui Isus Hristos.
Arheologii de la Muzeul de Istorie Galați au descoperit pe versantul promontoriului Castrului Roman mormântul unui cavaler daco-roman înhumat după ritualul creştin, numit „Innocens“, „Nevinovatul“, după inscripţia de pe o fibulă găsită în mormânt.
