Anul acesta se împlinesc 133 de ani de la apariţia primului număr al ziarului „România liberă”. Aniversarea coincide cu sărbătorirea a 200 de ani de la naşterea importantului om de cultură August Treboniu Laurian, tatăl fondatorului ziarului nostru, Dimitrie A. Laurian.
Numele real al lui August Treboniu Laurian era Augustin Trifan. El s-a născut în satul Fofeldea, comuna Nocrich, la 17 iulie 1810, şi a trecut la cele veşnice la 25 februarie 1881. Aşadar, a putut citi „România liberă” din primii ani. Şi-a făcut studiile secundare la Sibiu, iar după studiile de filosofie de la Cluj a studiat ştiinţele fizice, matematica şi astronomia la Universitatea şi Institutul Politehnic din Viena şi apoi la Gottingen. S-a ocupat şi cu studii filologice ca profesor, între 1842 şi 1848, la „Sfântul Sava”, apoi la Universitatea din Bucureşti, unde l-a întâlnit pe Nicolae Bălcescu, împreună cu care a publicat, în 1845, prima revistă de istorie românească, „Magazin istoric pentru Dacia”, ce se adresa românilor din toate cele trei principate. Această importantă revistă promova un punct de vedere naţional privind vechimea, continuitatea şi unitatea românilor din Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. A. Tr. Laurian s-a înscris în Societatea „Frăţia” în anul 1843. A fost un participant activ la Revoluţia din 1848 din Ardeal. La îndemnul lui Nicolae Bălcescu, s-a întors în Transilvania, contribuind la organizarea mişcării revoluţionare, ca mobilizator şi conducător.
Bălcescu l-a numit „cel mai clarvăzător spirit de la 1848″. La 13 septembrie 1849, Laurian, Popazu, I. Maiorescu şi I. Bran i-au prezentat, la Viena, împăratului Ferdinand, petiţiile românilor. În anul 1858, A. Tr. Laurian a plecat de la Iaşi la Bucureşti, ca adversar al campaniei antiunioniste duse de caimacamul Vogoride. În anii 1861-1873, a redactat „Istoria Românilor”, manuale şcolare, precum şi „Harta Daciei milenare” (1868). În anul 1867, Guvernul României l-a ales ca să-l înveţe limba română pe principele Carol I. A. Tr. Laurian a încercat să refacă – din imaginaţie! – limba română de prin secolul XIII. Dar „limba” astfel creată era artificială şi, cum era de aşteptat, a stârnit polemici şi multă ironie. În 1871-1876, în colaborare cu Ioan C. Massim, profesor la „Sfântul Sava”, a editat „Dicţionarul limbii române”, în două volume, în care, încercând „să purifice” româna de elementele nelatine, a făcut ca această să semene doar vag cu limba autentică. Iată cum îşi descriu lucrarea cei doi autori, în ortografia „etimologică”, folosită de ei înşişi: „Glossariu care coprinde vorbele d’in limb’a romana straine prin originea’a sau form’a loru, cumu si celle de origine indouiosa. Dupo insarcinarea data de Societatea academica romana”! Efectele acestei ciudate latinomanii se mai simt şi astăzi în cultura română!
Fondator al Academiei Române
Dincolo de această ciudăţenie, August Treboniu Laurian a fost o personalitate culturală de excepţie, fiind unul dintre membrii fondatori ai Academiei Române, la 2 iunie 1867, secretar general şi preşedinte al Secţiunii Literare, între 1867 şi 1876. La Fofeldea se află un bust al lui A. Tr. Laurian, operă a sculptorului Nicolae Pascu Goia.
Cum se întâmplă de obicei, fiul a fost şi el foarte înzestrat spiritual, precum tatăl său. Dimitrie August Laurian s-a născut în anul 1846, la Bucureşti, şi s-a stins din viaţă la 25 octombrie 1906. A absolvit, în anul 1868, Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, publicându-şi teza cu titlul „Metodul de care debe să ne servim în determinarea facultăţilor sufletului şi divizarea lor”. Apoi a studiat filosofia la Paris şi Bruxelles, unde şi-a susţinut şi doctoratul. Din anul 1871, a devenit profesor la câteva licee din Bucureşti, unde a predat filosofia şi limba latină. A tradus din Vergiliu, Horaţiu şi Cicero. A ocupat apoi diverse funcţii în Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii, participând la pregătirea reformei învăţământului românesc din anul 1898. În anii 1888-1895 a fost deputat şi senator.
Dimitrie A. Laurian s-a impus în cultura română îndeosebi prin activitatea jurnalistică. Astfel, de la 15 februarie 1872, împreună cu Ştefan C. Michăilescu, a întemeiat şi condus revista „Transacţiuni literare şi ştiinţifice”, care va fuziona peste un an cu „Revista contimporană”. A publicat, în aceste reviste, mai multe cronici literare şi articole. Lui Anton Pann, de pildă, i-a dedicat, în anul 1872, articolul „Un cântăreţ uitat”. Din mai 1877, a scos ziarul „România liberă”, una dintre cele mai bune publicaţii ale acelei vremi. Din anul 1884, ziarul a devenit oficios al grupării junimiste, iar din 1889 a fuzionat cu „Epoca”, schimbându-şi titlul în „Constituţionalul”. La toate aceste ziare, Dimitrie August Laurian a desfăşurat o bogată activitate jurnalistică, susţinând numeroase polemici.
Independenţa României
„România liberă” a fost botezată cu acest titlu în cinstea Independenţei de Stat a ţării. Primul număr al publicaţiei a apărut la 15 mai 1877. În legătură cu evenimentul din acel an, la 25 mai ziarul consemna în paginile sale şedinţa Senatului de luni, 21 mai, care consfinţea independenţa României: „Cunoaşteţi că şi Camerele legiuitoare a României, că întreaga naţiune, au proclamat ziua memorabilă de astăzi 10 Maiu, în unanimitate independenţa României, rupând legăturile cu semiluna, cari legături necomodate timpului modern împiedicau naţiunea în calea sa de pace, în civilizaţiunea ce cu atâta ardoare au îmbrăţişat-o”.
Fiind ziar al opoziţiei de atunci, a punctat toate evenimentele politice, sociale şi culturale, criticând toate greşelile guvernelor, promovând permanent cinstea şi verticalitatea. Dimitrie A. Laurian a promovat în ziar scriitori importanţi, pe atunci tineri, precum şi alte personalităţi. Scriitorul Barbu Ştefănescu Delavrancea chiar a debutat în „România liberă”, fiind apoi angajatul ziarului, semnând uneori cu pseudonimul Argus cronici din toate domeniile culturale. Au mai publicat în acest ziar I. L. Caragiale, Al. Macedonski, Duiliu Zamfirescu, Al. Vlahuţă, G. I. Ionescu Gion, D. Teleor ş.a. Desigur, cel mai ilustru colaborator al ziarului a fost Mihai Eminescu, care, spre sfârşitul anului 1888, a publicat aici două articole.
În amintirea celor doi iluştri oameni de cultură, tată şi fiu, la Fofeldea, comuna Nocrich, s-a constituit Asociaţia Cultural-Edilitară „August Treboniu Laurian”, care desfăşoară o bogată activitate. Astfel, în cursul lunii iulie a.c., Asociaţia organizează sărbătorirea a 200 de ani de la naşterea lui A. Tr. Laurian, la Fofeldea şi, probabil, la Bucureşti. Cu acest prilej, în parcul ASTRA din Sibiu va fi dezvelit şi un bust al celui sărbătorit.
Preşedintele Asociaţiei, dl Ioan Gruncă, îi aşteaptă pe fiii satului, precum şi pe oameni de cultură şi oficialităţi să participe la acest eveniment, eventual prin informaţii inedite despre cei doi Laurieni, prin copii, xerox sau digitale, ale primelor numere ale cotidianului „România liberă”, din anul 1877, care să includă cuvântul înainte semnat de D. A. Laurian, precum şi după numerele apărute în cursul anului 1881, luna martie, la decesul tatălui său – August Treboniu Laurian. Cei interesaţi pot suna la tel. 0369/436050. E de aşteptat ca Academia Română să se implice decisiv în sărbătorirea ilustrului fondator şi preşedinte al instituţiei respective, inclusiv prin accesul la numerele vechi ale „României libere”.