„Dejectia din subtitlu nu este o lozinca si nici macar nu este opera vreunui versificator sovietic. Autorul versului este Louis Aragon, iar stilul face parte din poezia „Prelude au temps des cerises” – 1931: „Cant GPU-ul care se formeaza in Franta acum (…) Cer un GPU pentru a pregati sfarsitul unei lumi…/ Traiasca GPU, figura dialectica a eroismului / Traiasca GPU”. Greu de gasit o abjectie mai hidoasa decat aceasta oda inchinata politiei politice a lui Stalin! Comunist declarat, scriitorul a fost permanent ghidat, afirma Stephen Koch, de sotia sa, faimoasa Elsa Triolet, cu care facuse „o casatorie de partid”: „Elsa Triolet era rusoaica prin nastere, cultivata si binecrescuta, nascuta in mediul intelectual de la Petersburg. Era sora lui Lily Brik, iubita lui Maiakovski. Triolet a parasit Rusia dupa Revolutie si a trait mai intai intr-o comunitate de emigranti rusi de la Berlin, apoi la Paris. Dupa o prima casatorie nefericita, a devenit sotia poetului, romancierului si ziaristului suprarealist Louis Aragon. La vremea ei, aceasta casatorie a reprezentat una dintre cele mai infame aliante publice din Europa intre obsesie si oportunitate. Manipuland mitul din ce in ce mai sofisticat al rolului sau de muza a lui Aragon, Elsa Triolet a reusit sa devina unul dintre politicienii culturali de marca ai vremii sale. Timp de decenii, ea s-a numarat printre cei mai influenti stalinisti chic din Paris (…) A colaborat indeaproape cu Muzenberg, Katz si Mihail Koltov, ca si cu succesorii acestora din apparat-ul sovietic si, fireste, si cu Partidul Comunist Francez (…) Era stalinista pe fata” (op. cit. p. 321). Un rol similar l-a avut, pe langa alt mare manipulat, Romain Rolland, printesa Maria Pavlovna Kudasova, rand pe rand secretara, amanta, sotie, vaduva a scriitorului. Sprijinindu-se pe extrem de interesanta carte a Ninei Berberova, „Histoire de la baronne Boudberg” (ed. Actes Sud, 1988), Koch afirma ca printesa (autentica!) a fost „agent aflat sub controlul direct al serviciului secret sovietic” (op. cit. p. 36). Arhivele de la Moscova contin probe despre manipularea lui Rolland, folosindu-i personalitatea in timp ce el facea figura de "inocent"”. Kudasova „ajunsese sa domine orice miscare publica a autorului, lucru pe care a continuat sa-l faca pana in ziua mortii lui, dupa care a devenit administratorul legendei si arhivelor sale”. Tot timpul, Kudasova a fost dirijata si supravegheata de oamenii lui Munzenberg. Agenta a speculat vanitatea scriitorului, care se considera „posesorul unui spirit aproape unic prin independenta si indrazneala”, desi, in realitate, era o persoana destul de infatuata, usor de manipulat si de speriat” (id., op. cit. p. 37). Nu exista umbra de indoiala, conchide istoricul, ca printesa Kudasova a fost o agenda a serviciilor secrete, implantata expres in viata lui Romain Rolland.
Agentii Cominternului si ai celorlalte servicii secrete sovietice au creat o gigantica retea de propaganda, o uriasa capcana mediatica, alaturi de asociatii cu fatada democratica, aparent insufletite de cele mai vibrante idealuri umanitare, gen Liga Antinazista, Liga pentru Actiune Democrata – de la Hollywood sau League of American Writers, in care au fost atrase personalitati de prim-plan ale culturii americane. Dupa razboi, activitatea de subversiune si spionaj, ca si cea de propaganda promovate de Moscova nu numai ca n-au disparut, ci, dimpotriva, au cunoscut o escaladare teribila. Dupa opinia lui Therry Wolton (op. cit. pag. 181), in anii 50, Moscova a cheltuit circa 40 miliarde de franci pentru asa-numitele „masuri active” – propaganda si dezinformare, in cadrul unui razboi ideologic urmarind destabilizarea democratiilor occidentale. Zeci de reviste, jurnale, asociatii sunt conduse, in mod ocult, de succesoarea Cominternului, Sectia Internationala a CC al PCUS. Alaturi de „Problemele pacii si ale socialismului”, revista editata la Praga in 37 de limbi si difuzata in 45 de tari, isi fac aparitia Consiliul Mondial al Pacii, Federatia Sindicala Mondiala, Federatia Mondiala a Tineretului Democrat, Organizatia Internationala a Ziaristilor, Federatia Internationala a Femeilor Democrate… – toate cu sedii in alte capitale decat Moscova. In Romania a circulat revista „Pentru pace trainica, pentru democratie populara”. URSS lupta pentru pace in timp ce se inarma puternic dupa ce folosise spionajul atomic! Utopia comunista era sustinuta pe plan mondial continuandu-se ce se incepuse pe timpul lui Lenin si Stalin – in timp ce cetatenii sovietici duceau o viata mizerabila, mereu amagiti cu himera „zilelor de maine care canta”. Himera la perpetuarea careia si-au adus contributia, din pacate, nu putini intelectuali ai Occidentului.
