Oraşul Mediaş este locul în care savantul sas şi-a pus în practică primele invenţii.
Cine trece azi prin Mediaş şi nu este din zonă rămâne surprins să vadă la intrarea în oraş o ciudată construcţie metalică care simbolizează, de fapt, o rachetă. Este modul prin care localnicii i-au adus şi îi aduc un omagiu controversatului savant Hermann Oberth, omul ce a pus bazele aici unui început de istorie într-un domeniu, până atunci puţin sau aproape necunoscut: astronautica.
Inventatori din epoci diferite
Astfel, în istoria astronauticii mondiale s-au înscris cu litere de aur doi mari inventatori, originari, iată, din arealul Transilvaniei: Conrad Haas şi Hermann Oberth. Ei au trăit însă în epoci diferite. De invenţia lui Conrad Haas, sibianul, de exemplu, oamenii au aflat abia în 1961, dintr-un dosar descoperit în arhivele oraşului, în condiţiile în care dosarul era datat din 1589. Din el reieşea că acest sas inventiv, Conrad Haas, şi-a încercat rachetele chiar în piaţa urbei. El a plecat de la modul de înălţare spre cer a focurilor de artificii. Istoricii spun că manuscrisul lăsat de Haas este cel mai vechi document din istoria rachetelor moderne. Descoperirea lui a fost atestată internaţional la congresele dedicate acestei teme ţinute în Germania (1965), Spania (1966) şi Argentina (1967). La Mar del Plata, descoperirea a fost prezentată chiar de savantul român Elie Carafoli.
De la Haas au rămas şi numeroase desene, extrem de importante pentru istoria astronauticii de azi. Din ele reiese că şi-a gândit racheta în două trepte. Mai târziu, au fost validate ideea şi teoria lui şi în practică, deschisă ca o fereastră spre cer.
Povestea unui savant sas
A urmat apoi, în secolele 19-20, Hermann Oberth. El s-a născut la maternitatea din Sibiu (1894), dar de loc era din Sighişoara, fiul unui vestit medic al oraşului, unde şi azi dăinuie casa în care a locuit familia lui, cu o inscripţie omagială pe frontispiciu. Casă ca un mic palat, cumpărată apoi de un alt medic chirurg vestit al oraşului, N. Onaca, pe care l-am prins în viaţă. Dar acest text din Sighişoara ar trebui revigorat de către edili, printr-un colorit mai viu al literelor, care, azi, în condiţiile în care sunt alb pe alb, sunt citite greu de către turişti. Or, numeroşii turişti care vin în acest oraş-cetate, mai ales din Germania, dar nu numai, doresc să înţeleagă bine textul. Eventual, el ar putea fi completat şi în limbile germană, engleză şi franceză, ceea ce ar stimula cunoaşterea marelui savant al astronauticii mondiale. Pentru că, la Sighişoara, Oberth a urmat şcolile ciclului primar şi liceal. Apoi, Hermann Oberth a început studii de medicină în Germania, dar le-a abandonat şi s-a încris la Facultatea de Fizică şi Matematică a Universităţii din Cluj, absolvită în 1923. Cum, însă, astronautica îl pasiona, a început cercetări deosebite pe acest tărâm şi a ajuns şi el la concluzia unei rachete în mai multe trepte. Prima a funcţionat cu alcool şi oxigen, iar a doua cu hidrogen şi oxigen. În fine, toate detaliile au alcătuit lucrarea lui de licenţă, publicată în 1923. Numai că, iată, teza nu i-a fost validată la universităţile din München şi Heidelberg, care au găsit-o prea fantezistă. Cei de acolo nu au uitat ce comoară ştiinţifică au în mână. Şi iată minunea: a acceptat-o Universitatea din Cluj. Pentru că aici profesorul Augustin Maior, şi-a dat seama că se află în faţa unui mare pas spre o nouă ştiinţă, astronautica. De aceea, el a apreciat teza şi i-a acordat lui Oberth titlul de profesor, însoţit de felicitări călduroase.
Interesant este că Oberth a lucrat la invenţiile sale, iniţial, la atelierele şcolii de aviaţie din Mediaş, unde a lansat o rachetă experimentală cu propergol lichid De altfel, la Mediaş, el a predat, în perioada 1928 şi 1938, matematica şi fizica la cunoscutul liceu german „Ştefan Ludwig Roth”. Apoi, a ajuns profesor la universităţile politehnice din Viena şi Dresda, după care, în timpul războiului, a fost concentrat la Peenemunde, pentru rachetele V-1 şi V- 2. Iar după război, fostul său discipol Werner von Braun, „capturat” de americani, l-a dus în SUA, unde contribuie la realizarea rachetelor balistice. A murit în Germania, în 1980, unde s-a stabilit în final.
În ceea ce-l priveşte pe Braun, întreaga lui echipă din Germania a fost „capturată” de americani, care au umblat după ea „cu lupa”, să nu le-o ia înainte sovieticii. Apoi i-au dus pe savanţii germani pe pământ american, în vagoane închise şi bine camumflate, iar locul unde au fost stabiliţi a fost împrejmuit cu sârmă ghimpată, pentru a nu se afla cine sunt cei de acolo şi, mai ales, ce avea să se fabrice, adică rachete balistice.
Oberth, nume de universitate?
Având în vedere valoarea sa ca om de ştiinţă şi deschizător de drumuri în astrofizică, profesorul Andrei Marga, în calitatea sa de rector al UBB Cluj, ne-a declarat zilele trecute că „linia de studii germane a deschis procedura legală prin care să se poată adăuga la numele Universităţii, alături de Babeş şi Bolyai, şi pe cel de Oberth, al cărui bust se află azi la loc de cinste în clădirea principală a universităţii. Să mai amintim şi faptul Universitatea Babeş-Bolyai a invitat-o la Cluj, cu câţiva ani în urmă, pe fiica lui Oberth care a ţinut o interesantă conferinţă despre viaţa şi opera părintelui său. A fost un moment emoţionant de care participanţii, prezenţi în mare număr în Aula Magna, îşi amintesc cu plăcere.
