Simbol al Clujului, grupul statuar înfăţişează un turn al cetăţii pe care se află statuia lui Matia Corvin, unică în lume prin poziţionarea tuturor celor patru copite ale calului pe sol, spre deosebire de restul statuilor ecvestre la care cel puţin un picior al calului este ridicat.
Macheta statuii a câştigatMarele Premiu la Expoziţia Mondială de la Paris din 1900
Ideea de a ridica o statuie în memoria celui mai reprezentativ fiu al oraşului, regele Matia Corvin datează din anul 1882, când Consiliul Orăşenesc a lansat un concurs pentru alegerea celei mai potrivite opere de artă care să-l înfăţişeze pe rege, demnă să fie amplasată în partea sudică a bisericii Sfântu Mihail, cea mai mare biserică a Clujului, aflată în inima pieţei centrale a urbei. Dintre cei şapte candidaţi, proiectul prezentat de Janos Fadrusz a fost declarat câştigător, iar proiectarea soclului statuii a revenit arhitectului oraşului, Lajos Pákey. Dezvelit la 12 octombrie 1902, grupul statuar din bronz a fost adus până în centrul Clujului cu ajutorul „trenuleţului”, mijlocul de transport care făcea legătura între gară şi zona Mănăştur. Se pare că după acest important transport, linia a fost dezactivată, centrul oraşului nemaifiind străbătut decât cu trăsura sau maşina.
Chipul artistului imortalizat într-un personaj al grupului statuar
Regele Matia, înfăţişat într-o poziţie pacifistă cu sabia aşezată orizontal, este flancat de patru statui înfăţişându-i pe cei mai importanţi dregători ai săi: Blasius Magyar, comandantul armatei de mercenari a regelui, cunoscută ca „Armata Neagră”, Paul Chinezu, comitele Timişului, Ioan Zapolyai, al doilea om în stat, şi Ştefan Báthory, voievodul Ardealului, personaj în care sculptorul s-a portretizat.
Statuia, un element important în demersul de modernizare a centrului oraşului
Din jurul anului 1730, până în 1890, biserica Sfântul Mihail a fost înconjurată de clădiri în care funcţiona şcoala catolică a oraşului, dar şi numeroase imobile care adăposteau prăvălii şi care aduceau un venit constant şi semnificativ parohiei. Municipalitatea a decis dărâmarea acestor clădiri care obturau importantul locaş de cult, mutarea Obeliscului Karolina din partea sudică a pieţei şi amenajarea centrului dintr-o perspectivă mai aerisită şi în ton cu schimbările vremii în ceea ce privea arhitectura urbană din marile metropole europene. Degajată de clădiri, piaţa centrală a Clujului a fost gata în 1902 de evenimentul de dezvelire al celei mai cunoscute statui a oraşului.
Plăcuţa, mărul discordiei
În 1919, unii localnici au încercat înlăturarea sau mutarea monumentului. Inscripţia maghiară Matyas Király (Regele Matia) a fost înlocuită cu una latină Mathias Rex, iar istoricul Nicolae Iorga a venit cu ideea de a amplasa o plăcuţă trilingvă pe latura nordică a postamentului, în care se evidenţia originea română a regelui Matia, fapt care a calmat spiritele, iar monumentul a rămas pe locul original. Războiul plăcuţelor a continuat până în 2011, dar ceea ce este cu adevărat important este ca frumuseţea şi valoarea monumentului să fie evidenţiate, „la coada calului” devenind cel mai cunoscut loc de întâlnire din Cluj.
