Ziua de 23 august a rămăs în mintea românilor drept cea mai importantă sărbătoare comunistă, atunci când se organizau tot felul de activităţi în „cinstea" lui Nicolae Ceauşescu.
Profesorul de istorie Mihai Manea a discutat cu Maria Capelos în emisiunea Timpul liber despre demonstraţiile cu ocazia zilei de 23 august şi conotaţiile acestei zile în memoria românilor.
„Ziua de 23 aug era sărbatoarea naţională a României înainte de 1989. Tânăra generaţie ar trebui să ştie cât de mult se muncea pentru aceste demonstraţii care aveau loc pe stadioane. Era un adevărat show de preaslăvire a conducătorului", descrie Manea atmosfera de pe 23 august.
Elevii, artiştii, dar şi muncitorii din uzine, cu toţii erau obligaţi să participe la demonstraţiile în cinstea cuplului dictatorial de pe 23 august. Însuşi profesorul de istorie a participat de multe ori la această sărbătoare în adolescenţa sa.
„Îmi amintesc că trebuia sa trec prin Piaţa Aviatorilor unde era tribuna oficială îmbrăcat în trening roşu cu un stindard uriaş în spate. Era atât de mare şi de greu că trebuia să îl ţin cu ambele mâini. Am repetat de zeci ori traseul şi mişcările. Tovarăşii activişti erau foarte atenţi ca totul să iasă perfect", povesteşte Manea.
După ce se termina demonstraţia, românii începeau adevărata petrecere.
„Pe drum erau tonete cu mici, eugenii şi Pepsi. După ce s-a terminat totul, am abandonat steagurile şi ne-am dus la tonete. Cu toate acestea, nimeni nu ne-a întrebat a doua zi unde erau steagurile. Exista o dedublare: mă duceam la demonstraţie, dar în momentul în care simţeam că totul s-a terminat voiam să mă bucur de acea zi : 23 august după amiaza însemna tarafuri şi grătaruri. Probabil o imagine idilică pentru mulţi dar cei care au muncit pe stadioane în perioada comunistă nu vor uita niciodată această sărbatoare", afirmă Manea.
În prezent, majoritatea tinerilor din România nu cunosc semnificaţia zilei de 23 august. Profesorul de istorie consideră că românii şi-au pierdut simţul civic.
„Cred că indiferent de perioada anului, de cât de ocupaţi suntem, aniversarea unor zile istorice importante trebuie să rămână o preocupare principală. Va dau nişte exemple: În Bulgaria se sărbătoreşte ziua slavonismului, o zi sacrosantă în care aniversare presupune mobilizare şi interes, pentru maghiari ziua Sfântului Ştefan este foarte importantă, pe 3 octombrie, Ziua Unificării Germane, Tag der Deutschen Einheit, nemţii ies pe străzile Berlinului şi ale marilor oraşe din ţară. Cred că românii şi-au pierdut simţul participării la o viaţă civică. El este încă latent, poate un concurs al şcolii, al presei şi al societăţii civile în general, ar putea să ne ajute să ne păstrăm identitatea. naţională. Aşadar, ziua de 23 august trebuie comemorată", susţine Manea.
În opinia istoricului, comemorările unor zile istorie importante sunt încercările unui popor de a se afirma. Aşadar, orice român ar trebui să cunoască semnificaţia zilei de 23 august.
"23 august este important din două puncte de vedere pentru români. Pe 23 august 1939 se semnează la Moscova celebrul pact Ribbentrop Molotov care marchează istoria europeană şi celebrul protocol secret care ne afectează în mod direct fiind vorba de Basarabia. Acest pact pregăteşte şocul psihologic din vara anului 1940 pentru români. În al doilea rând, pe 23 august 1944 România a trecut de partea Aliaţilor în cel de-al Doilea Război Mondial, întorcând armele împotriva foştilor aliaţi, nemţii", explică Manea.
