În loc să fie utilizat drept o figură a reconcilierii româno-maghiare, Matia Corvin stârneşte pasiuni naţionaliste.
Regele Matia Corvin a fost unul dintre cei mai mari suverani europeni din perioada Renaşterii. Figura sa este revendicată deopotrivă de români şi de maghiari. Iar Clujul, oraşul său natal, l-a transformat într-o adevărată emblemă a oraşului. Românii şi maghiarii au decis să finanţeze împreună restaurarea statuii lui Matia Corvin din centrul Clujului, cu suma totală de 800.000 de euro. Însă statuia proaspăt inaugurată, care ar fi trebuit să devină simbolul reconcilierii româno-maghiare, a devenit un prilej de exacerbare a sentimentelor naţionaliste.
Totul a început cu mobilizarea maghiarilor clujeni, care au organizat mai multe flash-mob-uri în primele luni ale anului, ca să ceară organizarea unei ceremonii oficiale de reinaugurare a grupului statuar creat de sculptorul Janos Fadrusz în anul 1902. Apoi, maghiarii au confiscat ceremonia de inaugurare. Multe dintre discursurile oficiale nici măcar nu au fost traduse în limba română. De asemenea, au fost prezentate dansuri populare maghiare, însă nu şi dansuri româneşti. A urmat reacţia românilor.
La cererea unui grup de istorici, Primăria Cluj-Napoca a amplasat o plăcuţă explicativă lângă soclul statuii. Plăcuţa, aşezată zilele trecute, conţine un text conceput de politicianul şi istoricul Nicolae Iorga, care corectează o eroare istorică din reprezentarea artistică folosită la grupul statuar. Concret, este vorba de faptul că Janos Fadrusz l-a înfăţişat pe unul dintre căpitanii lui Matia Corvin în timp ce îi închina un steag al Moldovei. Însă, în realitate, Matia Corvin a fost înfrânt de Ştefan cel Mare în bătălia din târgul Baia din anul 1467. Iar ulterior, Ştefan cel Mare a devenit vasalul lui Matia Corvin, de la care a primit două feude în Transilvania: Ciceul şi Cetatea de Baltă. În esenţă, textul lui Iorga aminteşte de înfrângerea lui Matia Corvin în faţa lui Ştefan cel Mare.
Plăcuţa cu pricina a fost instalată în anul 1932, de către un grup de studenţi legionari, condus de Ion Moţa. În acel an, Nicolae Iorga era în Guvernul României. În anul 1940, când Transilvania de Nord a fost ocupată de Ungaria horthystă, plăcuţa a fost înlăturată. O plăcuţă cu un text identic a fost reamplasată pe soclul statuii în anul 1992, de către fostul primar al Clujului, Gheorghe Funar. Cu ocazia lucrărilor de restaurare, plăcuţa a fost înlăturată din nou. Primăria a decis să o reamplaseze, iar gestul primarului Sorin Apostu a atras reacţii ale guvernului din Budapesta, care a cerut eliminarea plăcuţei lui Iorga, pe motiv că ea nu era inclusă în proiectul de restaurare.
Cum poate fi rezolvată problema?
Istoricul clujean Leonard Horvath, şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional, este de părere că toată această dispută româno-maghiară poate fi rezolvată într-un singur mod. „Matia Corvin trebuie să rămână un simbol al multiculturalismului. El este deopotrivă important pentru români şi maghiari.
Să nu uităm că în grupul statuar al lui Matia Corvin este înfăţişat şi românul Pavel Chinezu, un militar destoinic, care este înfăţişat într-o poziţie demnă şi care a fost unul dintre căpitanii regelui Matia”, a spus Leonard Horvath. El a explicat şi faptul că un sondaj de opinie realizat în Ungaria a demonstrat faptul că, pentru maghiari, Matia Corvin este cea mai importantă personalitate istorică. El i-a depăşit în preferinţele maghiarilor pe Ludovic Kossuth, conducătorul Revoluţiei maghiare de la 1848, precum şi pe Sfântul Ştefan, primul rege al Ungariei şi cel care i-a creştinat pe maghiari.
Matia Corvin este deosebit de important şi pentru românii ardeleni. Alături de tatăl său, Iancu de Hunedoara, Pavel Chinezu (n.r. – o pronunţie deformată a cuvântului cneaz, de origine slavă), marele umanist Nicolaus Olahus şi haiducul Pintea Viteazu, Matia Corvin este una dintre cele mai importante figuri istorice din perioada cuprinsă între Curciade şi epoca modernă pentru românii ardeleni. Regele de origine română a domnit peste un teritoriu care includea Ungaria, Transilvania, Banatul, Croaţia, Slovacia, Cehia şi o parte din Serbia.
Matia ori Matei?
Prenumele regelui Corvin este la fel de disputat ca şi rolul său în istorie. Maghiarii ortografiază Matyas. Unii dintre români scriu Matei. În documentele epocii, redactate în limba latină, era numit Mathias ori Matthias. Istoricii spun că formula cea mai corectă în limba română este Matia Corvin. Matia este prenumele unuia dintre apostolii lui Isus Christos şi nu are legătură cu Matei, evanghelistul. În perioada medievală, prenumele de Matia era mult mai răspândit decât în prezent.
