Revolutionarii francezi l-au insotit pe Lavoisier (1743-1794, creatorul chimiei moderne) la esafod cu strigatul: republica nu are nevoie de savanti. In 7 mai 1794 Robespierre tine marele sau discurs, in care, printre altele, vesteste ca lumea s-a schimbat si natiunile civilizate au luat locul salbaticului ratacitor…
La noi nu exista esafod, nu se taie capete, dar se pare ca nici republica noastra n-are nevoie de savanti ! Cum am putea altfel interpreta faptul, unic in Europa, de a reduce bugetul cercetarii in 2009 de patru ori fata de 2008 ? Mai exact cercetatorii romani "beneficiaza" in acest an de 0,18% din Produsul Intern Brut (PIB).
In 1990 Finlanda s-a aflat intr-o criza economica crunta, cu 40% din populatie in somaj. Putinii bani de care dispunea guvernul finlandez i-a investit – cu chibzuinta – in educatie si in cercetare. Rezultatele se vad astazi: clasamentele internationale plaseaza scoala finlandeza pe primul loc, iar in materie de cercetare si industrie high-tech, o serie de intreprinderi, printre care si NOKIA, se afla in prim planul tehnologiei mondiale.
In discursul sau din 28 aprilie 2009, rostit in fata membrilor Academiei Nationale de stiinta a SUA, presedintele Obama a anuntat alocarea a 3% din PIB-ul SUA pentru cercetare, cca 420 miliarde de USD, Revenind la situatia de la noi, este cazul sa ne punem intrebarea: care sunt rezultatele imediate si ce consecinte pe termen mai lung va avea aceasta miopie a politicienilor nostri? (vezi si P. T. Frangopol, "Bugetul Cercetarii: miopie politica", aldine 3 aprilie 2009). In primul rand, prin taierile brutale de fonduri, elitele tinere sunt invitate sa emigreze sau sa isi schimbe meseria, iar cele din diaspora, pana mai deunazi curtate si invitate sa se intoarca acasa, primesc afrontul de a li se inchide usa in nas !
Oamenii politici trebuie sa invete, daca sunt – cu adevarat – buni romani, sa gandeasca si la viitorul tarii, nu numai la prezentul lor politic si la scaunul pe care il detin. Se impune creionarea de catre Guvernul actual a unei strategii de dezvoltare economica pentru urmatorii 10-15 ani, adica sa se stie in ce se va investi, ce industrii se vor dezvolta, care sunt prioritatile nationale. In acest fel se va cunoaste din timp cum sa fie canalizate fondurile pentru cercetarea aplicativa romaneasca, practic invizibila international, iar cea de inovare este ca si inexistenta.
Nu avem voie sa ne facem, in mod ipocrit, ca nu stim sau nu cunoastem situatia de fapt, adica cea reala, nu inainte de a sublinia ce inseamna fizica in societatea moderna de astazi, domeniu de care ne vom ocupa in continuare si care prin Platforma de la Magurele a devenit un brand romanesc recunoscut peste tot in lumea stiintifica.
Aportul fizicii la dezvoltarea tehnologica a secolului XX
Aproape toate marile inovari tehnologice ale secolului XX (comunicatiile prin unde in spatiul terestru sau prin satelit, comunicatiile prin fibra optica, tranzistorul, televiziunea, calculatorul electronic, automatizarea, energetica nucleara, cucerirea spatiului cosmic etc) se bazeaza pe aplicatii ale fizicii. Acestei discipline nu ii corespunde o industrie specifica ce ar putea, sau ar trebui sa o finanteze. Ca urmare, in toate tarile, subliniez in toate tarile, cercetarile fundamentale de fizica sunt finantate din fonduri publice, ocupand o pozitie primordiala. Exemplul SUA este cel mai graitor.
Rolul cercetarii stiintifice in societatea romaneasca este neprecizat, inclusiv a pozitiei cercetarii de fizica in cadrul sistemului national de cercetare, desi Constitutia Romaniei (art. 134) stabileste ca "Statul trebuie sa asigure stimularea cercetarii stiintifice".
Distrugerea cu buna stiinta a fizicii de la Magurele?
Reducerea brutala a bugetului a condus la sute de disponibilizari, micsorarea dramatica a salariilor, taierea drastica a fondurilor de subzistenta institutionala, plecarea tinerilor top reveniti in tara care coordoneaza proiecte de mare anvergura internationala cu institutiile de varf ale lumii stiintifice de astazi (CERN, Darmstadt, Dubna, ca sa ne referim numai la acestea), blocarea functionarii normale a unor mari instalatii, unice, de interes national, de exemplu, reactorul nuclear (in conservare), statia de tratare a deseurilor radioactive, depozitul national de deseuri radioactive, iradiatorul gama de intensitate mare cu scopuri multiple ( de exemplu, sterilizarea aparaturii medicale, modificarea in camp intens de radiatii a proprietatilor unor componente din material plastic pentru industria auto etc), acceleratorul Tandem Van de Graaff, ciclotronul, Centrul de Radiozotopi si Metrologia Radiatiilor (aplicarea izotopilor in medicina si in diverse instalatii industriale etc).
Lista blocajelor ar putea continua cu foarte multe alte exemple luate din portofoliul institutelor de la Magurele. Sa ne referim doar la Institutul National pentru Fizica Materialelor, care are si misiunea strategica de a dezvolta materiale noi, de exemplu rezonatori dielectrici din material ceramic de tip ZST sau substraturi dielectrice pentru circuite integrate hibrid (pentru S.C. Armtech S. A., Curtea de Arges etc). Recentul cutremur a readus in atentia opiniei publice, dar si a Guvernului importanta strategica a Institutului de Fizica Pamantului. Spatiul acestui articol nu ne permite decat sa amintim de rezultatele tehnologice de exceptie ale Institututului National pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiilor, solicitate de tari din UE si cel de Optoelectronica s.a. care vor fi obligate sa isi restranga sau sa isi inceteze activitatea.
Nu putem incheia aceasta extrem de succinta trecere in revista fara a mentiona anvergura internationala a unui sector de activitate, din foarte multele asemanatoare, existente in cadrul IFIN-HH (Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei Magurele). Este vorba de Centrul (laboratorul) de Productie a Detectorilor pentru Interactii Nucleare si Materie Hadronica ce colaboreaza cu CERN. La energia uriasa generata de viitorul accelerator gigant de la CERN-Geneva, materia creata va avea ca si constituenti de baza substructurile protonilor si neutronilor din care este constituita lumea in care traim – quarcii si gluonii. Punerea in evidenta si studierea acestei noi stari a materiei impune detectia si identificarea tuturor produsilor (zeci de mii) rezultati in urma interactiilor ionilor grei. Acesti detectori produsi la Magurele, includ si proiectarea de circuite microelectronice (IT high technology) abordata pentru prima data in Romania, care foloseste structurile de calcul GRID existente deja la scara planetara din generatia superioara Internetului.
Amintesc ca Internetul, intrat astazi in obisnuitul cotidian, a fost inventat, din necesitati practice, in cadrul Centrului European de Cercetari Nucleare (CERN) de la Geneva. Noile activitati tehnologice (GRID etc) dezvoltate tot in cadrul CERN, sunt impuse de domeniul Energiilor Inalte si vor permite diseminarea si in Romania a acestor tehnologii fara de care tara noastra ar putea resimti o noua divizare internationala (Digital Divide), mult mai dura decat cea politica si economica, ale caror efecte le resimtim din plin.
Cele cateva realizari mentionate din multitudinea celor existente reprezinta rezultatul unei calificari deosebite generate de scoala de elita a fizicii romanesti de la Magurele, in care includ si Facultatea de Fizica de la Magurele a Universitatii din Bucuresti, cu cercetatori care s-au ridicat la nivelul international al cunoasterii si se bucura de aprecierea si pretuirea colegilor de peste hotare. Aceste realizari se datoresc eforturilor intense de cercetare fundamentala fara de care nu poate exista cercetarea aplicativa. Toate cercetarile sunt concretizate prin obtinerea de brevete si publicarea de articole in revistele stiintifice de prestigiu, care au calitatea de a valida rezultatele obtinute si a asigura o vizibilitate internationala a cercetarii romanesti din acest domeniu: fizica.
Prea putin se stie ca cele 9 institute de fizica din Romania cu peste 1000 de cercetatori, dintre care 595 de doctori in stiinta, 382 asistenti de cercetare dintre care 373 doctoranzi, au ca output stiintific: 1. peste 1000 de articole stiintifice pe an aparute in reviste internationale de prestigiu, ceea ce reprezinta cca. 30% din numarul total de articole stiintifice publicate de institutiile din Romania la un loc in Universitatile de stat (cele particulare fiind practic inexistente in statistici), Academia Romana, Institute Nationale de Cercetare); 2. cateva sute de produse si tehnologii noi; 3. servicii de specialitate oferite celor interesati, in special in domeniul fizicii nucleare, fizicii materialelor, fizicii plasmei si laserilor, fizicii pamantului (cutremurelor).
Ei bine, realizarile fizicii mentionate mai sus vor disparea si se vor dezintegra in cel mai scurt timp daca nu se va interveni – de urgenta – in politica normala de bugetare a cercetarii rominesti, asa cum ea este preconizata de UE.
Istoria zbuciumata a IFIN-HH mai cunoaste o perioada neagra, asemanatoare celei de azi, cand mai marii economiei si politicii romanesti inainte de 1989, hotarasera ca fizicienii de la Magurele, fara sa aiba pregatirea tehnologica necesara de profil, sa construiasca si sa doteze cu aparatura necesara centrala nuclearo-electrica de la Cernavoda, finalizata pana la urma de canadieni care aveau tehnologia si know how-ul. Mentalitatea neo-comunista, inapoiata, dar si incompetenta unor persoane din structurile de decizie politica sau din Guvern, persista si astazi. Grea mostenire….
Demolam ce am construit pana astazi?
Cercetarea institutionala de fizica a fost organizata in Romania acum 60 de ani, in 1949, cind a fost infiintat Institutul de Fizica al Academiei, din care in 1956, s-au organizat Institutul de Fizica Atomica (IFA) la Bucuresti-Magurele, cu o filiala la Cluj si Institutul de Fizica Bucuresti (IFB). IFA a fost conceput ca un mare centru national de fizica ce includea si domenii multidisciplinare conexe (chimie, electronica, informatica, inginerie etc), cu misiunea strategica de a asigura baza sistematica de cunostinte fundamentale si aplicative, necesare pentru introducerea in tara a aplicatiilor bazate pe fizica atomica.
A fost astfel urmat modelul marilor centre (laboratoare) nationale sau multidisciplinare din SUA, Franta, Germania, Italia sau Anglia. Dotarea IFA cu echipamente de cercetare complexe, unice in tara si in Europa de Sud-Est, a insemnat un efort investitional considerabil pentru Romania anilor ’50-’60 din secolul 20. Datorita conducerilor succesive, competente profesional, care vizau interesele – in perspectiva – ale Romaniei, IFA s-a dezvoltat in mod constant.
Bazele electronicii romanesti au fost puse la Magurele unde s-au construit primele calculatoare electronice din tara, iar colectivele de chimie promovau noul din acest domeniu prin rezultate, de exemplu, prepararea si aplicarea radioizotopilor in medicina, radiochimia, chimia organica moderna contemporana unde se foloseau si metodele fizice, atunci recent aparute (rezonanta magnetica nucleara, rezonanta electronica de spin etc) care erau folosite in studierea noilor compusi preparati, asa cum se proceda in tarile din Vest.
Realizarile IFA erau transferate si aplicate in economie sau alte domenii ale stiintei. Au fost create discipline noi in Romania, de exemplu medicina nucleara prin aplicarea in sanatatea publica a radioizotopilor produsi la IFA.
IFA a devenit pilonul de prima importanta pentru introducerea in tara a energeticii nucleare. Specialistii IFA au fost cei care in 1970 au demonstrat si convins conducerea statului asupra superioritatii tehnologice si economice a variantei cu uraniu natural pentru o centrala nucleara romaneasca de tip CANDU, canadiana, in competitie cu cele de provenienta sovietica de tip Kozlodui din Bulgaria (care a fost oprita la presiunea UE, din cauza pericolelor in functionare).
Rezultatele obtinute de IFA-Cluj au condus la realizarea si finalizarea Uzinei G de la Ramnicu Valcea si construirea uzinei de apa grea de la Turnu Severin, care produce astazi apa grea de cea mai inalta calitate pe plan mondial, atit pentru export cit si pentru centralele CANDU de la Cernavoda. (Aceasta filiera foloseste drept combustibil uraniul natural existent in tara si apa grea ca moderator al reactiilor nucleare ce conduc la fisiunea nucleara care elibereaza energie transformata apoi in electricitate).
Dupa 1989 impactul fizicii asupra economiei romanesti s-a redus pe masura ce industriile nationale dispareau. De mentionat ca cercetarea de fizica a fost printre primele domenii care au avut pregatite proiecte concrete pentru absorbtia fondurilor structurale ale UE, cunoscutele proiecte POS-CCE.
De ce am oferit detaliile de mai sus? Pentru ca toate realizarile ultimilor ani si marile proiecte europene in derulare (nu le detaliem), sunt in pericol de a fi anulate prin reducerile efectuate, iar tentativa de a-i gasi IFIN- HH un alt coordonator in loc de ANCS, unde ii este locul firesc, ar echivala cu un act demolator, totul pus la cale in mod deliberat, fara nici un pic de respect fata de fizicieni, una dintre categoriile de elita ale intelectualitatii romanesti.
La noi pana astazi (chiar ?) nu se stie ca excelenta ca si talentul nu se comanda. Ele sunt un har de la Dumnezeu, la care se adauga ani si zeci de ani de munca si creativitate. si este bine de amintit: daca nu ne respectam traditia, trecutul, valorile, nu vom avea viitor.
O singura concluzie
Masurile care se preconizeaza si micsorarea brutala si nejustificata a bugetului cercetarii si asa foarte mic, pentru o dezvoltare normala conform cerintelor UE (3% din PIB) conduc la o singura concluzie: Romania, prin Guvernul ei actual nu are nevoie de cercetatori. Se doreste probabil, cum citam la inceput pe Robespierre, intoarcerea la o stare de primitivism, de colonie tehnologica.
P.S. Ulterior scrierii acestui material, in ziua de luni 27 aprilie 2009, intr-un articol aparut intr-un cotidian central privind Reactorul Nuclear de la Magurele, au fost inserate, in mod evident neprofesionist si deliberat tendentios, unele informatii complet false in legatura cu o asa-zisa neglijenta a IFIN-HH in asigurarea protectiei radiologice a personalului propriu si a populatiei. Ca fost sef de laborator in acest institut, unde am lucrat intre 1956 -1994, in prezent profesor consultant, apreciez ca afirmatiile facute ar putea conduce cu gandul la urmarirea mai multor scopuri: denigrarea celui mai mare si mai prestigios institut national de cercetare-dezvoltare din tara, afectarea imaginii domeniului nuclear in Romania, alarmarea populatiei Romaniei si a salariatilor institutului, dar si compromiterea unui proces de o importanta deosebita: dezafectarea Reactorului Nuclear de cercetare de la Magurele. Datele mentionate in articol privind pericolul radiatiilor nucleare si situatia de risc existenta nu au fost obtinute pe baza unor masuratori experimentale, iar "specialistul" intervievat, dupa stirea mea, nu a lucrat la IFIN-HH si nici la Facultatea de Fizica asa cum se face precizarea apartenentei acestuia.
Cine are interese sa discrediteze IFIN-HH ? Si de ce ?
