Autoritatile vrancene au catadicsit, in urma unei plangeri penale formulate de directorul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu National Vrancea (DCCPN), Paraschiv Usturoi, sa verifice daca mai exista sau nu sicriele si osemintele maresalului Alexandru Averescu si ale generalului Artur Vaitoianu.
Acestia au fost inhumati in sarcofagele mausoleului Marasti in anul 1939, respectiv 1935. O echipa mixta formata din politisti criminalisti, procurori si reprezentanti ai Oficiului National pentru Cultul Eroilor (ONCE) a poposit la Marasti. In urma unor verificari sumare, a reiesit ca sicriul lui Averescu ar exista in sarcofag, dar nu si osemintele, iar in sarcofagul generalului Vaitoianu se pot vedea niste oseminte depuse direct pe ciment si invelite cu un sac de plastic. Aceasta, in conditiile in care responsabilii Muzeului Vrancea spun ca nu s-a umblat la sarcofage niciodata din 1939 si pana in prezent. De asemenea, Parchetul Vrancea a emis doua rezolutii prin care se incearca cosmetizarea adevarului.
In sarcofagul maresalului apare un sicriu
La mijlocul lunii februarie, patru echipe de la tot atatea televiziuni cu acoperire nationala au filmat din diverse unghiuri, prin fantele si sparturile existente atunci. Pe toate cele patru inregistrari se poate vedea ca ambele cripte erau complet goale. Dupa numai cateva zile, interval in care mausoleul a fost inchis din ordinul Parchetului Vrancea, intr-un colt al sarcofagului, lipit de peretele dinspre nord, s-a putut zari un sicriu de dimensiuni reduse care nu aduce nici pe departe cu un obiect de cult mortuar destinat unui maresal al Romaniei. Iar in sarcofagul generalului Vaitoianu s-au putut observa resturile unui schelet uman acoperite cu un sac din plastic. De asemenea, fata de imaginile culese si difuzate de televiziuni pe 16 februarie, se observa ca in cele doua cripte s-a umblat, capacele care le acopera fiind date la o parte. Nici cele trei capete de leu din patru care existau in 16 februarie care orneaza sarcofagul nu mai sunt la locul lor, fiind asezate pe jos in mausoleu.
"Cutremurele au mutat sicriul maresalului"
Prezent la ancheta, seful Serviciului Comemorare Eroi din cadrul ONCE, Ion Schipor, a spus ca sicriul maresalului s-a deplasat circa 1,5 metri in interiorul sarcofagului "din cauza seismelor care au avut loc de-a lungul timpului!". De asemenea, Schipor a mai precizat ca sicriul maresalului este curatat si prezinta urme proaspete de spalare "din cauza condensului", fata de cel al generalului Alexandru Margineanu, care este asezat pe centrul criptei si este inconjurat de multe panze de paianjen. "Acel sarcofag nu are o fanta mare de deschidere, deci n-a avut tiraj ca sa dispara panzele de paianjen. In rest, nu pot sa va confirm daca osemintele maresalului sunt in sicriu. stiu ca domnii de la criminalistica au scanat sicriul cu o lumanare! Pot spune ca sicriul are 1,90 m lungime, l-am masurat cu o ruleta flexibila", a mai precizat responsabilul ONCE, cu toate ca ruleta nu putea fi introdusa in cripta decat daca se deschidea capacul. Cat despre osemintele aruncate in sarcofagul generalului Vaitoianu, Schipor a precizat ca familia acestuia nu a avut posibilitati materiale sa-i faca un sicriu.
Prin rezolutia 73 din 2007, Parchetul Vrancea, sub semnatura procurorului sef de sectie Atila Santa, a constatat ca, "la data de 10.02.2007, s-a procedat la efectuarea unor cercetari criminalistice la sarcofagul maresalului Averescu, ocazie cu care s-a constatat ca placa cu rol de capac de pe sarcofag nu prezinta urme de fortare, iar prin introducerea unei surse de lumina (n.n. – o lumanare) in interiorul sarcofagului s-a putut observa ca, pe langa latura nordica a acestuia, se afla un sicriu de culoare inchisa". Ca sa demonstreze ca este vorba despre sicriul maresalului, si nu despre un altul, Parchetul aduce marturia responsabilului ONCE, Ilie Schipor, care a mai facut o ancheta pe acelasi subiect in 2004 si a ajuns la aceeasi concluzie: "Maresalul este la locul sau!". Numai ca Schipor nu este criminalist pentru a confirma acest lucru, ci seful unei institutii cu rol de protejare a patrimoniului eroilor, el nefacand nici o expertiza a sarcofagului sa vada daca in sicriu sunt osemintele maresalului. Cateva randuri mai jos, in aceeasi rezolutie, procurorul Atilla Santa il citeaza pe Costica Tecuceanu, ingrijitorul mausoleului: "Tecuceanu Costica a mai declarat ca tatal sau (Tecuceanu Tanasache – n.r.) i-ar fi povestit ca, in urma cu mai multi ani, cadre militare au luat o ranga de la sora lui si au intrat in mausoleu, de unde au ridicat mai multe obiecte si de atunci banuieste ca acestia ar fi luat si sicriul maresalului Alexandru Averescu". Numai ca anchetatorii n-au catadicsit sa il interogheze pe fostul custode Tanasache Tecuceanu, asa cum au procedat ziaristii, singurul martor al faptei din august 1979. La final, rezolutia 73 a Parchetului se incheie apoteotic, concluzionand ca mai intai s-a construit sarcofagul, apoi s-au introdus osemintele si in final s-a ridicat mausoleul: "De altfel, este greu de acceptat macar si ideea ca cineva ar fi putut indeparta capacul sarcofagului (fara utilaje speciale care insa nu pot fi introduse in incinta mausoleului – n.n.), avand in vedere greutatea acestuia (peste 2 tone)". Dupa parerea procurorului Santa, se pare ca, atunci cand s-a asezat sicriul in sarcofag, au fost folosite utilaje speciale, cel mai probabil o macara!
Rezolutie discutabila
Nemultumit de rezolutia Parchetului, directorul DCCPN Vrancea, Paraschiv Usturoi, a depus o contestatie la Parchetul General. Urmare a contestatiei, procurorul general Codruta Kovesi a ordonat o noua ancheta, care s-a finalizat prin rezolutia 707 din 16 mai 2007. In cea de-a doua rezolutie, semnata de insusi prim-procurorul Ion Lefter, sunt reluate argumentele precedentului document, prin care se afirma ca "sicriul cu osemintele generalului (n.n. – in fapt, este vorba de un maresal al Armatei Romane) Al. Averescu si osemintele generalului Artur Vaitoianu se gasesc in cele doua sarcofage aflate in interiorul mausoleului". Afirmatia este facuta in conditiile in care nimeni nu a deschis sarcofagul sa verifice daca sunt sau nu osemintele celor in cauza in interior. Intre timp, Muzeul Vrancei a furnizat Parchetului documente prin care prima rezolutie a fost practic lovita de nulitate. In documentul cu pricina, adresa 1444 din 9 octombrie 1950 a Directiei Militiei Regionale 6 Putna, se arata ca "s-a adus la Mausoleul Marasti o lada cu efecte ale maresalului Averescu, furate de localnicul Ioan T. Popa, plus doua sabii". Numai ca pana la dezvaluirile facute in presa locala Parchetul nu consemnase acest element in prima rezolutie. Dupa aparitia noilor elemente in presa, Parchetul le ia drept litera de lege si le prezinta ca rezultat al propriilor anchete. Parchetul mai adauga si o lista de martori care nu au legatura cu existenta sau nonexistenta sicriului si a osemintelor. Altfel spus, Parchetul, prin mentionarea acestor elemente, isi anuleaza prima rezolutie in care nu se accepta ideea ca cineva ar fi putut profana sarcofagul maresalului Averescu. Ca un corolar al anchetei, rezolutia 707 statueaza faptul ca, "atat din reclamatii, cat si din plangerea impotriva solutiei, se deduce ca interventii in sensul profanarii ar fi fost facute anterior anului 1989". Lucru semnalat altminteri de Romania libera prin marturia fostului custode Tanasache Tecuceanu. si rezolutia 707 din 16 mai, ca si rezolutia 73 din 16 martie, respinge insa "ca neintemeiate plangerile depuse de Directia pentru Cultura". "Confuziile din cele doua rezolutii nu fac altceva decat sa confirme faptul ca sarcofagul maresalului Averescu a fost deschis in mai multe randuri de-a lungul vremii. De altfel, prim-procurorul Ion Lefter precizeaza in rezolutia 707 ca infractiunea de profanare este prescrisa de jumatate de veac. Cu alte cuvinte, se doreste inchiderea cu orice pret a acestui caz", a declarat directorul DCCPN, Paraschiv Usturoi. "Istoria a fost grav mistificata"
Directorul DCCPN Vrancea, Paraschiv Usturoi, spune ca istoria a fost grav mistificata prin aceste actiuni care vor sa acopere vandalizarea celor doua sarcofage in luna august a anului 1979. "Aici este vorba de eroii unei natii, cei care au respins atacul nemtilor in 1917. Dar ei au "pacatuit" in fata regimului comunist pentru ca au fost amandoi prim-ministri ai Romaniei, iar maresalul Averescu a fost acuzat de politrucii comunisti ca ar fi omorat la rascoala din 1907 peste 11.000 de tarani, lucru total fals. Deschiderea sicriului va dovedi ca osemintele maresalului lipsesc, iar asta s-ar putea constitui intr-o proba veritabila pentru deschiderea unui proces al comunismului", a mai adaugat directorul DCCPN. In acelasi timp, directorul ONCE, Ion Schipor, spune ca "deschiderea sicriului maresalului nu este o prioritate a autoritatilor".
Maresalul-legenda
Maresalul Alexandru Averescu a facut studii in Italia (la Torino), unde a fost comandant al scolii Superioare de Razboi (1894-1895), a fost atasat militar al Romaniei la Berlin (1895-1898) si sef al Marelui Stat Major (1911-1913). Partizan al ordinii si legalitatii, a participat la reprimarea miscarilor taranesti din 1907. In 1913, a condus ofensiva romana pe pamantul Bulgariei, pana la Sofia. Ulterior, Averescu a fost comandantul Armatei Romane in timpul primului razboi mondial. A indeplinit functia de prim-ministru al Romaniei in trei cabinete separate (fiind si ministru interimar al Afacerilor Externe in perioada ianuarie-martie 1918). Averescu a fost autorul a peste 12 opere privitoare la chestiuni militare, membru de onoare al Academiei Romane.
Maresalul a fost eroul unui episod des citat in memorialistica vremii: in timpul razboiului, se zvonise ca Averescu ar vrea sa-l rastoarne pe rege si sa preia puterea. Jignit de neincrederea suveranilor, Averescu si-a dat demisia, dar peste cateva zile regina Maria l-a chemat in audienta, declarand: "Ia-o inapoi! Imi arde degetele". Averescu a infiintat in 1918 si a condus Liga Poporului. In 1930, Averescu si vechiul sau rival, Constantin Prezan, au ajuns la rangul de maresali. A murit in octombrie 1938, la Bucuresti.
