Între 1908 și 1912, la Galaţi au fost construite trei „maşini zburătoare“, un planor, un hidroavion şi un monoplan, aparate care s-au şi ridicat de la sol.
Pe 6 noiembrie, s-au împlinit 105 ani de la primul zbor cu un hidroavion de românesc, construit de Ion Paulat, mecanic-șef pe cargoul „Turnu Severin“. Demonstrația de zbor care a avut loc la Galați pe 6 noiembrie 1911 era o performanță în contextul în care construirea unei „mașini zburătoare“ era o provocare pentru orice inginer de profesie sau de vocație.
Pentru opinia publică sunt de notorietate zborul efectuat de Traian Vuia la Paris, în martie 1906 și zborul lui Aurel Vlaicu din iunie 1910, însă în acea perioadă aveau loc multe tentative de ridicare de la sol. În perioada 1908-1912, la Galaţi au fost construite trei „maşini zburătoare“, un planor, un hidroavion şi un monoplan, aparate care s-au şi ridicat de la sol.
Primul gălăţean care a zburat cu propriul aparat a fost inginerul Petre Adrianov, care în 1908 a construit după o concepţie proprie un planor cu care a şi efectuat patru zboruri reuşite deasupra unui sat din apropierea oraşului. Din păcate au rămas puține informații despre acele zboruri.
Zbor deasupra Dunării cu „Hydroaeroplanul Paulat“
Ideea construirii „hydroaeroplanului” i-a venit lui Ion Paulat după ce în 1908, aflându-se în portul Alger cu nava „Turnu Severin“, a văzut un hidroglisor. Întors la Galați, și-a pus ideile în practică. Hidroavionul său avea lungimea de 11,5 m, înălţimea de 4,5 m, anvengura aripilor de 13,2 m, suprafaţa portantă de 70 mp și o greutate de 520 kg. Atingea o viteză maximă de 85 km/oră, viteza orizontală fiind de 35 km/oră. Hidroavionul „Paulat“ avea coca din lemn de stejar şi frasin, structura din frasin iar coastele din lemn de ulm, întregul ansamblu fiind acoperit cu pânză gumată şi metalizată.
Din cauză că nu a fost sprijinit de Ministerul de Război pentru cumpărarea a două motoare, Paulat a renunţat la hidroavionul bimotor şi a construit unul monomotor cu care s-a ridicat în aer, decolând de pe Dunăre și zburând deasupra apelor la demonstraţia de pe 6 noiembrie 1911. În 1912, Paulat a construit un monoplan, cu care a zburat la înălţimea stâlpilor de telegraf.
Nemţii au vrut să cumpere hidroavionul
Performanţa lui Paulat a fost remarcată în Europa. Zborul său a fost elogiat în nr. 6, din 1911 a revistei germane „Flug Sport“, din Frankfurt și a fost subiectul cărţii „Le Hydroaeroplan Paulat“, apărută în 1914 la Paris. Comandorul Negulescu a relatat că în 1913, pe când se aflau în portul Rotterdam cu nava „Turnu Severin“, Ion Paulat a fost vizitat de o comisie de specialişti germani care i-au propus să le vândă invenţiile. Paulat le-a răspuns că nu are nimic de vânzare pentru străini.
Inventatorul gălăţean, anonim în România
Ion Paulat, s-a născut pe 1 aprilie 1873, în judeţul Brăila. A urmat cursurile Şcolii Comerciale din Galaţi, după care, fiind atras de tehnică, s-a angajat ca ucenic mecanic la Atelierele Navale Fernic din Galați. Apoi, s-a îmbarcat pe navele Societăţii Maritime Române, ajungând mecanic-şef pe cargoul „Turnu Severin“.
În acea perioadă a pus la punct mai multe inovaţii pentru optimizarea funcţionării căldărilor navale şi a turbinelor. La bordul navei a construit un tunel aerodinamic, făcând primele experimente din lume într-un asemenea tunel. A urmat o şcoală tehnică navală la Savoia, în Italia, îmbogăţindu-şi astfel cunoştinţele acumulate ca autodidact. Românii şi-au reconsiderat atitudinea faţă de Ion Paulat la 40 de ani după ce era elogiat la Paris.
Pe 20 iunie 1954, Academia Română a recunoscut meritele lui Ion Paulat în proiectarea şi construirea primului hidroavion românesc şi a tunelului aerodinamic. La Galaţi numele lui Paulat este necunoscut şi nici o stradă din oraş nu îi poartă numele.
