Preocupate de voturile majorităţii, partidele politice nu prea şi-au bătut capul cu platforme electorale prin care să câştige mediul de afaceri. Politicienii nu ştiu prea bine ce aşteaptă oamenii de afaceri de la ei.
Nici un politician nu pare să cunoască adevăratele probleme ale mediului de afaceri, aşteptările acestora faţă de viitorii guvernanţi, modul real în care economia poate fi readusă pe plus în 2013, după un an în care „creşterea” economică se va învârti în jurul valorii de zero la sută. Concluzia rezultă din parcurgerea platformelor electorale ale ARD şi USL, principalele formaţiuni de pe scena politică, şi din confruntarea acestora cu doleanţele oamenilor de afaceri. Deşi în 2012 investiţiile străine directe s-ar putea cifra la doar 1,9 miliarde euro, mai puţin sau cel mult la fel ca şi anul trecut, însă de aproape 5 ori mai mici decât în 2008, platformele electorale ale ARD şi USL relevă mai degrabă dorinţa acestor formaţiuni de colectare a opţiunilor de vot ale majorităţii.
Cât de serioase sunt cele două platforme?
Deşi diferite ca număr de pagini, platformele electorale ale ARD şi USL au câteva caracteristici comune. Ambelor le sunt specifice imprecizia, preţiozitatea termenilor, confundarea scopului cu mijloacele posibile, truismele, apelul la naţionalismul economic, formularea vagă şi dorinţa de a convinge cititorii că lucruri ce ţin de structura economică a României şi ce pot fi corijate în zeci de ani se pot îndrepta în doar 4 ani, cât va fi mandatul viitorului Guvern. Una dintre platforme ne propune obţinerea competenţelor necesare penetrării pieţelor, înzestrarea cu neofactori şi ne vorbeşte de importanţa clusterelor.
Ce cer oamenii de afaceri?
Stabilitatea fiscală. Promisiunile partidelor de micşorare a unor impozite, precum cel pe profit sau pe venit sau a cotei CAS nu au fost cerute de mediul de afaceri, afirmă atât Sorin Mândruţescu, preşedintele AmCham, cât şi Dan Schwartz, consultant al Scot&Company Consulting. „Cel mult o regândire a sistemului fiscalităţii”, spune primul. Fondatorul firmei de consultanţă Scot&Company pledează pentru predictibilitatea sistemului fiscal. „O reducere de taxe nu cred că ar folosi mediului de afaceri în 2013”, spune el. In schimb, predictibilitatea ar ajuta companiile să-şi facă planuri solide de afaceri.
Plafonarea şi nu atât o reducere a CAS. Decât o scădere cu 5% a cotei de CAS propusă de ambele formaţiuni, oamenii de afaceri s-ar mulţumi cu plafonarea bazei de calcul a CAS, de la 5 salarii la 3, primul nivel fiind considerat cu o incidenţă prea mică în economia românească pentru a fi de ajutor. Măsura plafonării este susţinută şi de avocatul fiscalist Gabriel Biriş care, deşi susţinător al Noii Republici formaţiune apropiată Alianţei România Dreaptă, nu a reuşit introducerea propunerii sale în platforma electorală ARD.
Dan Schawartz menţionează că în viitor va fi posibilă reducerea contribuţiilor sociale şi de sănătate dacă se va eficientiza sistemul medical şi al asigurărilor sociale, fapt care va ajuta şi mediul de afaceri.
Legea holdingului. Introducerea unei astfel de legislaţii e cerută la unison de mediul de afaceri, fie că vorbim de multinaţionale, consultanţi etc. Aceasta ar presupune că, la nivelul unui grup de companii, profiturile şi pierderile să se consolideze, urmând să se plătească un impozit doar pe profitul net rezultat. În plus, companiile nu ar mai plăti profit din tranzacţiile cu dividende intragrup. Introducerea unei astfel de legislaţii ar determina mulţi investitori români să-şi deschidă afacerile în România, în loc să le mute în ţările ce au aceste prevederi. Realizarea unei astfel de legi apare doar în platforma uneia din cele două formaţiuni politice.
TVA în vamă. Dan Schwartz afirmă că România trebuie să simplifice procedurile de plată a TVA în vamă pentru a recâştiga afacerile în domeniu. Speriate de procedurile complicate multe firme ce au importuri din afara UE efectuează operaţiunile nu în punctele vamale din România, ci în cele din ţări precum Olanda sau Germania, după care aduc mărfurile în ţară. Portul Constanţa pierde, cresc preţurile produselor destinate pieţii româneşti deoarece acestea ajung să includă transportu din Olanda, pierd firmele autohtone de transport şi logistică din România şi dăm de lucru olandezilor, spune consultantul.
Achiziţiile publice şi reorganizarea Fiscului. Acestea sunt alte probleme ce ar trebui să figureze în platformele electorale ale partidelor. „În zona de achiziţii publice e vraişte totală, preţurile sunt mult mai mari decât cele ale pieţei. Ar fi un ajutor dat în primul rând mediului de afaceri, căci ar creşte producţia şi apetitul pentru producţie. Bugetul de stat ar fi ajutat şi el”, spune Dan Schwartz. În cazul Administraţiei Fiscale activitatea viitorului Guvern va trebui să includă reorganizarea acesteia după modelul aplicat cu succes în Bulgaria, mai ales că de ani buni această reorganizare face obiectul unui program derulat cu Banca Mondială, afirmă consultantul.
