Germaniaeste unul dintre cei mai importanţi parteneri ai României, atât din punct de vedere politic, cât şi comercial. Criza politică din aceasta vară a tensionat relaţiile dintre cele două state. Despre acest subiect şi nu numai, am stat de vorba cu Excelenţa Sa, domnul Andreas von Mettenheim, ambasadorul Germaniei la Bucureşti.
Având în vedere că Germania este unul dintre partenerii diplomatici cei mai vechi ai României, cum consideraţi că au evoluat relaţiile bilaterale dintre cele două state în contextul tensiunilor politice dintre Germania şi România dinaintea Referendumului de la sfârşitul lunii iulie?
În accepţiunea mea, relaţiile româno-germane au fost de la bun început deosebit de stabile, fiind aşezate, atât în trecut cât şi în prezent, pe o bază istorică substanţială, pe o stabilitate durabilă, pe potenţial de dezvoltare, şi toate acestea într-un context UE şi NATO.
Relaţiile noastre diplomatice datează de 132 de ani, anul acesta sărbătorim 20 ani de la semnarea Tratatului de prietenie româno-german. Criza din vara această ne-a determinat, ce-i drept, să abordăm unele critici care au îngrijorat şi alţi parteneri ai României, precum şi Comisia Europeană.
Guvernul român ne-a explicat punctul său de vedere şi a luat poziţie faţă de îngrijorările noastre. Legăturile noastre sunt atât de strânse în plan politic, economic şi cultural, nu în ultimul rând prin intermediul integrării României în Uniunea Europeană pe care cu toţii am dorit-o atât de mult, încât nu ne putem permite, pe de o parte, să renunţăm la un dialog deschis, dar nici să batem pasul pe loc în cadrul cooperării noastre.
În Europa este nevoie şi în continuare de România ca partener, implicarea activă a României în Europa, de pildă în cadrul ratificării Pactului fiscal este urmărită şi apreciată la Berlin.
În cadrul unui discurs prilejuit de Ziua Naţionala a Frantei din acest an, prim-ministrul Victor Ponta a lăsat impresia că vrea să se îndepărteze de Germania accentuând faptul că România este o ţară francofonă şi francofilă. Cum a perceput Germania aceasta declaraţie?
Am fost de faţă şi îmi amintesc momentul cu totul altfel. Este absolut ok ca prim-ministrul român să fie francofon şi francofil. Nu urmărim cu toţii acelaşi obiectiv? Intenţia formulată cu acel prilej de prim-ministrul Ponta de a învăţa germana a devenit între timp între Domnia Sa şi mine un soi de „running gag” (n.r. o glumă).
Ca să ne întoarcem la lucruri mai serioase: misiunea comună de a conlucra şi în viitor la edificarea unei Europe puternice, unite se materializează în forme cât se poate de diferite. Calea franco-germană este deosebit de importantă. La 22 ianuarie 2013 sărbătorim 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysée, un eveniment cu o semnificaţie centrală pentru politica noastră externă. Cu această ocazie, cancelarul german doamna Merkel şi preşedintele francez domnul Hollande au marcat la 22 septembrie 2012 în Ludwigsburg debutul „anului franco-german”.
Vom sărbători această aniversare şi aici, în România, iată deci o ocazie pentru toţi să se declare francofili, germanofili sau în orice alt mod eurofili.
Tot în luna iulie cancelarul german Angela Merkel a criticat dur guvernul Ponta spunând că statul de drept a fost încălcat inacceptabil în România. Care este opinia Germaniei în momentul de faţă cu privire la situaţia politică din ţara noastră?
Mai întâi de toate, evenimentele care au avut loc în contextul procedurii de suspendare nu au fost criticate doar în străinătate, ci, mai ales, aici, în România. Să nu uităm că criticile au venit din cele mai diferite direcţii. Cancelarul german Angela Merkel a adus critici, dar a făcut-o şi ministrul de externe Westerwelle al cărui partid are relaţii apropiate cu unul din partidele aflate aici la guvernare, precum şi parlamentari din cele mai diferite familii politice din Germania şi Europa.
Aici nu a fost vorba, în primul rând, de partizanat pentru sau împotriva unei persoane anume, ci de apărarea valorilor democratice dobândite de România şi a statului de drept. România are nevoie acum de stabilitate şi de voinţa comună a partidelor politice de a elabora soluţii pragmatice, în interesul şi spre binele ţării: accesarea unor resurse neutilizate încă, un sistem sanitar la nivelul celui din Europa Centrală, stoparea emigrării unor pături sociale importante, pentru a enumera doar câteva din domeniile problematice. Dorim să sprijinim şi în viitor România în cadrul consolidării statului de drept, al reformei în justiţie şi al creării unui mediu economic pozitiv.
Germania ocupa primul loc în topul partenerilor comerciali ai României. Cum au văzut investitorii germani recenta criză politică şi cum a influenţat aceasta deciziile de business ale investitorilor?
Pentru multe companii germane, România este şi va rămâne o locaţie interesantă, mai ales pentru industria producătoare de componente auto, atât de importantă pentru noi. În acest domeniu au existat investiţii majore şi anul trecut. Aş aminti aici doar câteva dintre acestea: Bosch, Continental şi Kirchhoff Automotive care a construit o nouă uzină la Craiova. Acest sector este relativ independent de evoluţii politice şi reacţionează mai puternic la schimbări ale cererii, intervenite în Europa şi în lume. Dar, sigur, criza politică internă din această vară a neliniştit oarecum şi aceşti investitori. Nu trebuie subestimat efectul psihologic: reputaţia României ca partener fiabil a avut de suferit la sediile centrale ale companiilor.
În acelaşi timp, în domenii importante care necesită reformare, precum sistemul judiciar, combaterea corupţiei, dezvoltarea infrastructurii, în lunile marcate de conflictul politic intern nu s-a mişcat aproape nimic. Deficienţele din aceste domenii vor fi resimţite mai devreme sau mai târziu de toţi cei care doresc să facă afaceri în România. Actualmente, România se află în faţa unei provocări, aceea de a recupera încrederea politică şi economică pierdută. Prin urmare, este înţelept ca decizii investiţionale anterioare ale unor investitori germani, şi a altor investitori străini, să fie înţelese drept un capital de încredere, care nu se vrea dezamăgit.
Investitorii germani s-au orientat cu precădere spre sectorul industrial creând zeci de mii de locuri de muncă. Cum consideraţi că vor evolua investiţiile germane în Romania pe termen mediu si lung?
În România, au fost create aproximativ 200.000 de locuri de muncă doar de cele 500 de companii membre ale Camerei de comerţ şi industrie româno-germană. Aceasta este o contribuţie la stabilitatea socială a ţării demnă de admiraţie. Prim-ministrul Ponta le-a mulţumit explicit acestor companii cu ocazia aniversării a 10 ani de la înfiinţarea Camerei de comerţ şi industrie româno-germană.
Ca urmare a investiţiilor în producţia industrială, acţionarii acestora nu-şi pot retrage, pur şi simplu, de pe o zi pe alta, capitalul şi să plece. Excepţii precum Nokia confirmă regula. Germanii sunt aici pentru a rămâne şi pentru a crea ceva.
Pentru aceasta, este nevoie, însă, şi de condiţii-cadru potrivite. Una dintre probleme din ce în ce mai acute este lipsa de personal calificat în industrie. O fabrică nu poate funcţiona doar cu ingineri, în timp ce tehnici moderne de producţie implică cerinţe din ce în ce mai mari la adresa muncitorilor. În timp ce, pe de o parte, creşte necesarul, pe de altă parte oferta a scăzut sau a dispărut complet, în urma desfinţării, între timp, a şcolilor profesionale. Companiile au fost obligate, astfel, să-şi formeze pe cont propriu angajaţii.
În februarie 2012 a fost, în sfârşit, reintrodusă şcoala profesională ca unitate independentă de formare profesională. Salut în mod deosebit această decizie şi mă bucură foarte mult faptul că Şcoala Profesională Germană din Braşov reprezintă o şcoală publică-privată absolut inedită, de acest gen. Mi-aş dori ca astfel de iniţiative să fie preluate şi urmate şi în alte oraşe din România.
Un alt aspect este legislaţia muncii: actualizarea de anul trecut a Codului muncii a fost salutată în mod deosebit de investitorii germani, având în vedere că prevedea imperios necesara flexibilizare. Acum există semnale că reformele din domeniul legislaţiei privind acordurile colective ar urma să fie încetinite. Acest lucru ar duce la complicarea într-o mare măsură a dialogului social între investitorii germani, care, de regulă, sunt angajatori mari, şi colaboratorii lor. Sperăm că eventuale modificări legislative în acest domeniu vor fi făcute abia în urma unor consultări serioase cu toţi actorii implicaţi.
La sfârşitul anului 2011 volumul total al schimburilor comerciale dintre cele două ţări a fost 17.1 miliarde euro, în crestere cu 25% faţă de 2010. Credeţi că acest trend ascendent se va menţine?
Principalele produse de export ale României sunt utilaje, aparatură electronică şi vehicule, Germania fiind cel mai important destinatar. În perioada 2008-2011, România a putut să-şi dubleze cota de piaţă cu aceste categorii de produse pe piaţa germană, ceea ce înseamnă că, dacă industriei germane îi merge bine – aşa cum a fost cazul în ultimii ani – şi exportului românesc îi merge bine.
Companiile germane au beneficiat în mare măsură de programul de ajutoare de stat acordate de Ministerul Finanţelor. Din păcate, am impresia că, nici guvernul actual şi nici guvernele precedente, nu practică, pe lângă aceasta, o politică industrială bine orientată. Este regretabil, având în vedere şi faptul că România, ca locaţie industrială, se află, în pofida atractivităţii sale, în competiţie directă cu alte state din regiune.
În problema aderării României la spaţiul Shengen, Olanda şi Germania aşteaptă un raport de evaluare a României care va fi publicat de Comisia Europeană în luna decembrie, în timp ce celelalte ţări din UE sprijină în mod ferm aderarea României. Care sunt motivele rezervelor avute de Germania şi ce ar trebui să facă România pentru a obţine votul de încredere al ţării pe care o reprezentaţi?
Germania sprijină aderarea României la spaţiul Schengen în două etape: în prima etapă, ridicarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime, şi ulterior, eliminarea controalelor la frontierele terestre. În ceea ce priveşte întrebarea legată de declanşarea primei etape, Germania condiţionează continuarea procedurii de progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene. În cel mai recent raport al MCV, publicat la 18 iulie, Comisia a recunoscut, ce-i drept, progresele României în domeniul reformelor în justiţie şi al combaterii corupţiei, însă, având în vedere criza recentă, a ridicat şi obiecţii privind ireversibilitatea şi sustenabilitatea reformelor.
Din aceste considerente, Germania aşteaptă raportul special al Comisiei, anunţat pentru sfârşitul acestui an. Abia atunci se va putea lua, cu adevărat, o decizie privind acţiunile următoare. Până atunci, România va trebui să ţină seama de obiecţiile Comisiei, să garanteze în mod instituţional principii-cheie precum statul de drept şi independenţa justiţiei şi să se îndrepte către asumarea civică a acestor principii, lucru necesar pentru o democraţie funcţională. De aceea, eu percep noul raport MCV de la sfârşitul acestui an şi ca pe o mare şansă a României.
Germania menţine în continuare restricţii pe piaţa muncii pentru cetăţenii români necalificaţi. Cum credeţi că vor evolua aceste restricţii? Se întrevad şanse de eliminare a acestora?
În ceea ce priveşte Germania, cetăţenii români ai Uniunii Europene nu pot, în prezent, să se prevaleze încă de dreptul fundamental european privind libera circulaţie a lucrătorilor. Ca şi numeroase alte state membre ale Uniunii Europene, Germania s-a folosit de posibilitatea de a aplica cetăţenilor români măsuri tranzitorii privind libera circulaţie a lucrătorilor. Această perioadă tranzitorie se încheie definitiv la 31.12.2013. În prezent, în Germania există deja numeroase posibilităţi de acces la un loc de muncă fără permis de muncă obligatoriu pentru cetăţenii români, de exemplu în cazul activităţilor sezoniere şi a anumitor specialişti.
Locuiţi de mai bine de 3 ani în România. Ce părere aveţi despre ţara noastră? Care sunt locurile care vă plac cel mai mult?
Împresia mea despre România s-a conturat în primele săptămâni de la sosirea mea aici şi a rămas, în mare, neschimbată. Sunt de părere că această ţară deţine o imensă bogăţie constând din oameni, patrimoniu cultural, resurse naturale şi tradiţii. Îmi face mare plăcere să trăiesc aici.
Ce am constatat, din păcate, după trei ani: în pofida progreselor înregistrate, impedimentele aflate în calea spre o societate prosperă, organizată democratic, precum şi stabilă şi echitabilă sunt înlăturate mult mai încet decât mi-aş fi închipuit. Câteodată mă uimeşte amestecul de pesimism şi letargie cu care mulţi oameni par să îşi ia cu seninătate – politic vorbind – rămas-bun de la calea spre un viitor mai bun. Şi nu mă refer doar la cei din clasa politică. Cine gândeşte: „oricum nu reuşim”, face jocul euroscepticilor. România trebuie să ţină pasul în cadrul Uniunii. În concediu prefer să plec din oraş, am călătorit mult alături de soţia mea – în Delta Dunării, în Bucovina şi, desigur, în plăcutele locuri ale Transilvaniei şi ale Banatului în care, la noul atât de atrăgător, se adaugă şi urme ale „Heimat”-ului (plaiurilor natale), cu toate că nu am nicio legătură familială cu minoritatea germană.
Cum v-aţi adaptat la viaţa din Bucureşti?
Contrar multor români care se plâng continuu de capitala lor, mie îmi place destul de mult Bucureştiul. Viaţa este plăcută, drumurile relativ scurte, locuitorii sunt şarmanţi şi săritori. Aşa numita „ofertă culturală” este atrăgătoare, cea gastronomică se îmbunătăţeşte pe zi ce trece. Mă deprimă doar gândul că patrimoniul urbanistic, începând cu arhitectura secolului XIX, Jugendstil şi până la cea modernă, pare să fie lăsat încet în voia degradării. Dar poate că se fac planuri pentru întreţinerea acestui patrimoniu. Dacă da, acestea ar trebui comunicate mai bine. Atunci aş răsufla uşurat.
Aveţi recomandări pentru turiştii români care vor să viziteze Germania?
În mod tradiţional, Germania este cunoscută ca „ţară a poeţilor şi gânditorilor”, a palatelor romantice şi a veselelor festivaluri ale berii. Însă Germania este şi o ţară a ideilor inovatoare – nu doar în domeniul designului auto, ci şi în alte discipline ale designului, în artă, arhitectură, în arta inginerească şi în modă. De aceea, doresc să invit toţi turiştii români să pornească ţintit pe urmele Germaniei moderne şi creative, un bun punct de plecare al unei asemenea călătorii fiind, desigur, oraşul Berlin, care aproape a dobândit statutul de capitală internaţională a modei şi designului.În toată Germania, însă, găsiţi muzee interesante, festivaluri şi o vivantă viaţă artistică. O foarte reuşită pagină de internet pentru planificarea unei asemenea călătorii este www.creative-germany.travel.
