Premierul nu vrea să prezinte bugetul pe 2015 în Parlament înainte de 15 noiembrie, așa cum prevede legea. În acest fel, românii nu vor ști dacă promisiunile electorale, făcute cu larghețe de candidatul PSD la prezidențiale, pot fi, cu adevărat, onorate.
În perioada campaniei electorale, Victor Ponta a promis nenumărate măsuri cu impact social – reducerea CAS cu 5%, măriri de salarii și de pensii sau creșterea mai multor categorii de ajutoare sociale. În paralel, el a anunțat, recent, că bugetul pentru 2015 va fi trimis în Parlament de viitorul premier și viitorul Guvern, la sfârșitul lui noiembrie, începutul lui decembrie. „Noul buget pentru 2015, care va fi de fapt un buget multianual, trebuie să gândim 2015-2016, trebuie prezentat și însușit de către viitorul prim-ministru și viitorul Guvern. Altfel, ar fi incorect din partea mea să-i fac eu bugetul și să-l pun la anul să guverneze țara după cum am făcut eu bugetul“, a fost explicația furnizată de Ponta. Practic, în acest fel, candidatul PSD a mutat dezbaterea bugetului după turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 16 noiembrie. Decizia premierului reprezintă o încălcare a legii finanțelor publice, act normativ care stabilește că bugetul trebuie trimis Parlamentului până în data de 15 noiembrie. În România, a existat o cutumă potrivit căreia un guvern pe final de mandat lăsa bugetul pentru Executivul următor. Trebuie precizat, însă, că din punct de vedere constituțional, Guvernul Ponta nu este pe final de mandat – care expiră odată cu alegerile parlamentare. Sigur, Ponta poate ajunge președinte și să numească alt premier sau pierde și va reuși sau nu să rămână la Palatul Victoria. Decizia premierului are darul de a complica lucrurile, în condițiile în care termenul legal era introdus pentru ca bugetul să poată intra în vigoare de la 1 ianuarie 2015. După elaborarea de către Executiv, legea bugetului trebuie să parcurgă o serie de pași – aprobarea în comisiile parlamentare și în plenul reunit, urmate de promulgarea de către președinte.
Ce ascunde Palatul Victoria
Lucian Isar, analist și fost ministru delegat pentru Mediul de Afaceri, crede că premierul vrea să ascundă, în campanie, faptul că nu este posibil să finanțeze promisiunile făcute. “În funcție de cine iese președinte taxele cresc sau scad. Actualul sistem cu pomeni electorale nu este sustenabil. Un buget desenat acum ar dezvălui impostura actualei guvernări. În ianuarie va fi or TVA la 16% or taxare progresivă până la 40%”, afirmă Lucian Isar.
Și analistul economic Florin Câțu consideră că explicațiile premierului nu se susțin. „Este un mare semn de întrebare de ce Guvernul întârzie prezentarea bugetului pe 2015. Nu sunt alegeri parlamentare în urma cărora se schimbă Guvernul, sunt alegeri prezidențiale în urma cărora se schimbă doar președintele. Bugetul nu ține de președinte, care are doar răspunderea promulgării”, afirmă Câțu. El crede că o explicație este dorința de a ascunde raportul dintre venituri și cheltuieli. “Faptul că Guvernul nu vrea să aprobe legea bugetului ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea deficitului bugetar, privind felul în care va fi finanțat bugetul pe 2015. Lipsa de transparență are ca efect scăderea încrederii investitorilor în actualul Guvern”, afirmă Câțu.
Pe de altă parte, dacă bugetul este trimis în Parlament abia în decembrie ar putea intra în vigoare abia în luna martie a anului viitor, după parcurgerea pașilor procedurali, afirmă deputatul Gheorghe Dragomir (PNL), membru al Comisiei de buget-finanțe. “În acest caz, instituțiile statului vor fi finanțate doar pentru supraviețuire, direct proporțional cu sumele din bugetul pe 2014. Nu vor fi însă, posibile, investiții”, afirmă Dragomir. “Probabil că Victor Ponta se pregătește să piardă alegerile prezidențiale și va demisiona de la Guvern. Altfel, nu văd cum va găsi soluții la toate aceste pomeni electorale, pe care le-a trimis în bugetul pe 2015”, susține Dragomir.
Ce promite premierul-candidat
Victor Ponta a profitat din plin de calitatea de premier pentru a promova, în campania electorală, o serie de măsuri cu impact social, fără a explica și modalitatea de finanțare. Deja, Parlamentul a aprobat, la propunerea Guvernului Ponta, scăderea CAS cu 5% și amnistia fiscală pentru mame, funcționari sau pensionari, dar nu este clar în ce măsură legile respective sunt sustenabile și în 2015.
În plus, guvernanții au promis indexarea tuturor pensiilor cu 5%, tot de la 1 ianuarie 2015. De asemenea, ministrul Muncii, Rovana Plumb, a avansat majorarea a 250.000 de pensii, tot de la 1 ianuarie 2015. Dacă este să te iei după promisiunile PSD, acești 250.000 de pensionari vor beneficia de două creșteri – cea generală și cea specială.
Executivul ia în calcul extinderea programului „Prima casă“ și pentru diaspora, dar și lansarea programului “Prima mașină”. Alte oferte vehiculate în campanie, dar aplicabile doar de anul viitor: creșterea salariului minim pe economie cu 8%, indexarea salariilor pentru profesori şi medici, majorarea salariilor pentru angajații din Sănătate. De asemenea, guvernanții promit creșterea ajutorului social pentru elevii de liceu sau mărirea alocațiilor pentru copiii din familiile nevoiaşe. În unele cazuri, guvernanții s-au grăbit să anunțe majorările, fără să avanseze măcar un cuantum estimativ. O nouă probă a grabei electorale, a dorinței de a puncta acum, chiar dacă nu este clar dacă promisiunile vor putea fi onorate.
