UPDATE 18.00: Preşedintele României, Klaus Iohannis, susţine că declarația politică adoptată de Parlamentul României – a cărei analiză detaliată din punct de vedere juridic pune sub semnul întrebării rigoarea conceptelor și argumentelor – deși clamează rolul Parlamentului în arhitectura instituțională a statului român, în fapt se constituie într-un semnal îngrijorător cu privire la perspectiva pe care Parlamentul o are asupra modului în care el se relaționează cu celelalte autorități și instituții ale statului, precum și cu societatea civilă.
Redăm poziția președintelui Iohannis:
”Luând ca pretext un act normativ al Guvernului adoptat în absența oricărei delegări legislative din partea Parlamentului și puternic contestat de societatea civilă, invocând o decizie a Curții Constituționale a cărei motivare nu este cunoscută încă, declarația politică a Parlamentului afectează însuși principiul cooperării loiale dintre instituțiile statului, fundamentat și dezvoltat constant în jurisprudența instanței de contencios constituțional.
Adecvarea Parlamentului la realitatea societății românești contemporane implică mai mult decât simpla afirmare a faptului că „autoritatea sa legislativă este unică și indivizibilă”, că el „beneficiază de un drept exclusiv de a trage Guvernul la răspundere”, că este „singurul reprezentant constituțional al întregii societăți” sau că „opinia structurată și legală a societății românești este exprimată în mod legitim și cu exclusivitate numai de Parlament” ori că „Parlamentul asigură legătura constituțională între Președinte și societate”.
Deteriorarea imaginii publice a Parlamentului și scăderea încrederii cetățenilor în autoritatea care astăzi își reafirmă „supremația politică față de toate celelalte instituții publice” nu își va găsi soluția prin transferul de responsabilitate asupra Președintelui României, CSM, sau asupra altor „agenții ale statului de ordin judiciar sau ținând de sfera siguranței naționale” ori, în ultimă instanță, asupra cetățenilor care îndrăznesc să se exprime liber împotriva unor acțiuni care pun în pericol statul de drept și valori ale democrației.
Impresia Parlamentului că ar fi o instituție „redusă la condiția de spectator al unor decizii politice” ar putea fi schimbată prin asumarea unor dezbateri autentice și transparente, printr-un act de legiferare responsabil și previzibil în interesul general al societății, printr-un control eficient asupra executivului în ansamblul său, și nu limitat doar la întrebări și interpelări adresate membrilor Guvernului.
Constituția României stabilește că Președintele României este ales direct de cetățeni. El are legitimitate și reprezentativitate egale cu ale Parlamentului și, ca atare, Președintele României nu devine „prin efectul Constituției, exterior societății”, ci, dimpotrivă, atunci când se manifestă, Președintele României exprimă interese ale societății. Așa cum a constatat și Curtea Constituțională, o elocventă ilustrare a faptului că Președintele României este obligat să aibă un rol activ și că prezența sa în viața politică nu se poate rezuma la un exercițiu simbolic sau protocolar, rezultă din dispozițiile articolului 80 din Constituție, care consacră rolul șefului statului de a veghea la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, exercitând funcția de mediere între puterile statului și între stat și societate.
Prin urmare, pozițiile exprimate de Președintele României sunt departe de a fi „păreri”, cu atât mai puțin „particulare sau parțiale” și se concretizează în acțiuni și acte menite să realizeze rolul reprezentativ al Președintelui României.
Legea fundamentală a consacrat un principiu esențial pentru conduita tuturor autorităților și a tuturor cetățenilor, anume acela ca „nimeni nu este mai presus de lege”. Aceasta înseamnă că, pe de o parte, autoritățile publice, inclusiv cele reprezentative la nivel național – Parlamentul și Președintele României – sunt ținute să respecte cadrul constituțional existent. Pe de altă parte, aceasta înseamnă că nicio autoritate publică nu poate limita prerogativele celorlalte. În măsura în care „judecățile Președintelui României, ale CSM și ale reprezentanților Ministerului Public” sunt calificate drept „neconstituționale și inacceptabile”, Declarația politică adoptată astăzi de Parlament poate fi considerată o formă de presiune.
Astfel, sesizarea Curții Constituționale de către Președintele României sau de Consiliul Superior al Magistraturii ar deveni discutabilă, iar anchetarea și judecarea faptelor de corupție s-ar transforma în acțiuni contestabile. Însăși Curtea Constituțională ar trebui să reflecteze serios ori de câte ori ar avea de soluționat o cauză în care implicat ar fi și Parlamentul, de vreme ce acesta evaluează constituționalitatea acțiunilor și deciziilor altor autorități publice.
Constituția României a construit un sistem în cadrul căruia autonomia instituțională este echilibrată prin colaborarea reciprocă și cooperarea loială a instituțiilor fundamentale ale statului. Luând act de Declarația politică adoptată de Parlament, Președintele României va continua să își exercite toate atribuțiile constituționale în beneficiul poporului român, unic titular al suveranității naționale.
UPDATE 13.11: Șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, la Parlament: „Vom vedea dacă în viitor vom avea un președinte care să se adreseze tuturor românilor”. Totodată, el a mai afirmat că drepturile Parlamentului ar trebui respectate.
12.34: Deputații și senatorii au adoptat, miercuri, proiectului de declarație care îl vizează pe preșdintele Iohannis. Potrivit Digi24, aceasta nu produce niciun efect juridic.
Declaraţia a trecut cu 203 voturi „pentru” şi 24 „împotrivă”.
12.00: A început discuția aleșilor pe tema proiectului de declarație care îl vizează pe preșdintele Iohannis.
Mediafax a punctat cele mai importante declarații ale parlamentarilor.
Astfel, liderul PMP a declarat „Oare ce inseamna suprem? Inseamna unic? Gresit. Sunt cei care ies in strada, sunt ONG-uri, sunt presedintele Romaniei. Cine v-a pus dragi parlamentari sa mergeti la CSM sa intrebati daca dati gratiere pe 5 ani si ei v-au spus nu, pe 3. Si ati venit cu scufita in mana la comisiile juridice cand va spune Constitutia ca sunteti cei care legifereaza. Pai cine va pune sa va caciuliti la alte institutii decat parlamentul? Intotdeauna am aparat institutia din care am facut parte si voi apara Parlamentul ca om al acestei institutii. Va sigur ca nu putem face greseli mai mare decat sa dam o declaratie cu exagerari constiutionale si pe de alta parte sa epxlicam cine suntem noi. Propunerea mea este: daca se simte nevoia unei astfel de declaratii, desi e proba de slabiciune a institutiei, propunerea mea este sa fie revizuit foarte serios textul. Altfel, pe acest text, PMP va vota impotriva, dar repet, din politciete, recomandarea este sa fie reviuita aceasta declaratie si pusa in parametri constitutionali corecti, recunoscand tuturor institutiilor drepturile lor”.
La rândul său, deputatul liberal Cătălin Predoiu, vicepreședintele Camerei Deputaților a declarat că „nu este de conceput o democrație fără un parlament liber”. „Proiectul se departeaza de spiritul si litera Constitutiei. Ceea ce se vede imedediat e intoleranta fata de o alta putere a statului, justitia, si lupta pentru suprematie. Proiectul uita sa enumereze si sa indice o serie de atributii prezidentiale, printre care dreptul de a veghea la buna functionare a autoritatilor publice. Proiectul este pe alocuri neconstitutional. In contetxul dat, proiectul mai sufera si de diferenta dintre vorbe si fapte.”
Și șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a precizat că Parlamentul nu va accepta „să fie redus la condiția de spectator al unor decizii politice care se iau după criterii netransparente de persoane care nu au câștigat prin vot dreptul de a decide”.
„Aceste actiuni de discreditare a Parlamentului sunt lipsite de o motivatie rationala. Calitatea legilor creste ori de cate ori Parlamentul e lasat sa delibereze fara sa fie supus la presiuni exterioare. Parlamentul isi asuma suprematia politica fata de toate celelalte institutii publice. Parlamentul ca expresie a suveranitatii nationale reprezinta societatea ro in ansamblul ei si cu toate componentele ei, ii reprezinta pe cei care au votot, dar si pe cei care nu s-au prezentat la urne. Presedintele Romaniei reprezinta statul roman (…), cele 3 puteri ale acestuia legislativa executiva si jduecatoreasca fiind nu doar separate de acestea, dar si distincte de cetatenii statului. Parlamentul oglindeste vointa societatii in timp ce presedeintele expplica arhitectura institutionala a statului si o explica atunci cand este necesar. Nimeni si nicio materie nu isi poate aroga dreptul de a uzurpa autoritatea legislativa a Parlamentului”, a spus el, potrivit Mediafax.
Parlamentarii vor să adopte, în ședința de miercuri, un proiect de declarație în care îl acuză pe președintele Klaus Iohannis că ar fi „abuzat” de dreptul Legislativului de a trage la răspundere Executivul, în cazul adoptării Ordonanței 13, prin decizia de a depune o sesizare la Curtea Constituțională a României (CCR), potrivit documentului postat pe site-ul Senatului.
„Parlamentul României salută clarificările pe care CCR le-a adus în decizia sa din 8 februarie 2017, declarând neîntemeiate sesizările CSM şi preşedintelui României. (…) Ceea ce a făcut oportună şi necesară decizia CCR este absenţa manifestă a bunei credinţe în interpretarea legii fundamentale de către reprezentanţi instituţionali ai autorităţii judecătoreşti, ca şi abuzul de drept al preşedintelui României, care recurge la sesizarea fără temei a CCR doar în scopul blocării unui proces politic democratic”, se menţionează în proiectul de declaraţie.
De asemenea, în textul Declaraţiei se arată că Iohannis, CSM şi reprezentanţii ministerului Public au desfăşurat acţiuni care au „uzurpat” dreptul exclusiv al Legislativului de a trage Executivul la răspundere.
„Parlamentul califică drept neconstituţionale şi inacceptabile judecăţile pe care fie preşedintele României, fie CSM, fie reprezentanţi ai ministerului Public le formulează la adresa unor decizii şi activităţi ale Guvernului. Asemenea activităţi uzurpă ilegal şi abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere”, se mai arătă în textul proiectului de declaraţie.
În Declaraţia citată se precizează că „Parlamenul consideră că recenta decizie a CCR trebuie să pună capăt odată pentru totdeauna acţiunilor concertate de subminare a rolului şi prestigiului Parlamentului” şi că, prin această Declaraţie, „Parlamentul îşi reafirmă supremaţia politică faţă de toate celelalte instituţii publice”.
Această Declaraţie reprezintă, în cazul în care va fi adoptată, un act „exclusiv politic” al Parlamentului, fără niciun fel de consecinţe juridice.
Regulamentul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului prevede că cele două foruri „se întrunesc în şedinţe comune pentru adoptarea unor declaraţii, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic” şi că „aprobarea actelor cu caracter exclusiv politic se face cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi la şedinţa comună a celor două Camere”.
Acest proiect de declaraţie, într-o formă uşor modificată, a mai fost depus acum câteva săptămâni, la iniţiativa preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, spre includere pe ordinea de zi a unui plen comun, dar acest lucru a fost amânat atunci.
Proiect de Declaraţie a Parlamentului: Iohannis, ACUZAT de „abuz de drept” şi „uzurpare” a unui drept al Legislativului. Ce rol poate juca această rezoluţie Preşedintele Klaus Iohannis este acuzat de „abuz de drept” şi de „uzurpare” a dreptului Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere, ca urmare a sesizării depuse la CCR privind OUG 13, potrivit unui proiect de declaraţie a Parlamentului, aflat pe ordinea de zi a plenului comun de miercuri.
