Ministrul de externe Teodor Baconschi, alături de ceilalţi omologi ai săi din Uniunea Europeană, cu excepţia celor din Cehia şi Lituania, semnează în International Herald Tribune o scrisoare deschisă prin care cer Statelor Unite şi Rusiei să ratifice noul tratat START, semnat la 8 aprilie la Praga
„Cerem o ratificare rapidă şi implementarea noului START”, spun miniştrii în scrisoarea publicată de International Herald Tribune, anunţă NewsIn.
„Recunoaştem că noul START este un acord bilateral între Statele Unite şi Rusia. Totuşi, tratatul va avea un impact dincolo de relaţia dintre SUA şi Rusia”, argumentează miniştrii de externe demersul lor public. Ei arată că ţările UE sunt interesate de consolidarea eforturilor de dezarmare, control al armamentului şi neproliferare, iar ratificarea noului START va avea un impact pozitiv asupra securităţii americane, europene, dar şi globale.
„Cerem Statelor Unite şi Rusiei ca în deciziile lor să fie ghidate de obiective globale”, cum ar fi ocazia istorică de a contribui la o lume mai sigură, dar şi aceea de a pune piatra de temelie a unei relaţii noi, de încredere, între SUA, Rusia şi Europa, arată cei 25 de miniştri de externe în scrisoarea publicată în pagina de „Opinii” a publicaţiei americane. Ei asigură guvernele Statelor Unite şi Rusiei de întregul lor sprijin în acest sens.
După ce republicanii au obţinut majoritatea în Congres la alegerile din noiembrie, deputaţii ruşi din comisia pentru afaceri externe a Dumei de Stat şi-au retras avizul pozitiv dat ratificării noului tratat START, ce prevede noi praguri pentru reducerea armelor nucleare. Deputaţii ruşi au spus că aşteaptă gesturi în favoarea ratificării din partea senatorilor americani. Aceştia, în special cei republicani, au unele dubii cu privire la noul tratat şi au spus că ratificarea ar putea fi amânată. Pentru ratificare, este nevoie de votul a 67 dintre cei 100 de senatori americani, or democraţii nu vor avea în noul Senat, ce va începe să funcţioneze din ianuarie 2011, decât o majoritate de 51 de voturi.
Discuţiile privind noul tratat pentru reducerea armamentului strategic fuseseră incluse pe agenda de luni a Senatului, însă aleşii au dezbătut documente fiscale şi au amânat dezbaterea START. Casa Albă anunţase că senatorii vor ratifica acordul înainte de sfârşitul anului, iar preşedintele Barack Obama nu va intra în vacanţă înainte să se întâmple aceasta.
Dezbaterea privind termenul ratificării START a luat amploare în Senat, în condiţiile în care republicanul Jon Kyl, alătadată susţinător al aprobării, a declarat că ratificarea nu poate avea loc înainte de 2011, invocând programul încărcat al Congresului şi problemele complexe nerezolvate încă legate de tratat.
Noul START prevede că Rusia şi SUA, care deţin circa 90% dintre armele nucleare din lume, vor reduce numărul focoaselor nucleare la câte 1.550 şi numărul vectorilor purtători desfăşuraţi şi nedesfăşuraţi la câte 800.
Intrarea în funcţiune a tratatului este văzută mai degrabă ca un gest de încredere reciprocă între Washington şi Moscova, necesar înainte de a fi făcuţi alţi paşi în vederea „resetării” relaţiilor. Senatorii republicani se tem însă că unele prevederi introduse de Moscova într-o anexă a tratatului ar putea împiedica dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă în Europa.
În scrisoarea pe care şefii diplomaţiilor din 25 de ţări europene o publică în International Herald Tribune – ediţia internaţională a New York Times – aceştia atrag atenţia că Europa este în prezent „mai puţin sigură”. Tratatul START a expirat la sfârşitul anului 2009 şi pentru că noul START nu a intrat încă în vigoare, pentru prima oară după zeci de ani, nu au mai existat inspecţii reciproce şi monitorizare mutuală între SUA şi Rusia în domeniul nuclear. „Mai bine de un an, cele mai mari două depozite de arme nucleare din lume nu au beneficiat de sistemul de încredere şi calibrare bine reglat pe care îl asigura tratatul START din 1991”, atrag atenţia miniştrii de externe în scrisoarea intitulată „Noul Start (cuvânt care în limba engleză înseamnă şi „început” – n.r.) contează”.Şefii diplomaţiilor spun că noul tratat START, semnat de preşedinţii Dmitri Medvedev şi Barack Obama la 8 aprilie, reprezintă „un semnificativ pas înainte în ceea ce priveşte angajamentele nucleare ale ambelor ţări”. Semnarea noului START, reamintesc ei, a fost recunoscută în întreaga lume ca o „realizare majoră ce reactivează dezbaterea privind controlul global al armelor şi dezarmarea” şi a contribuit la succesul conferinţei de anul acesta pentru revizuirea Tratatului de neproliferare.
„Cele 27 de membre ale Uniunii Europane includ ţări de ambele părţi ale fostei Cortine de Fier, dărâmată în urmă cu 20 de ani odată cu încheierea Războiului Rece. Ţările noastre aparţin aceleiaşi comunităţi de valori şi împărtăşim aceeaşi viziune a unui mediu sigur. Ratificarea şi implementarea noului START ar fi o contribuţie majoră pentru consolidarea păcii, securităţii şi dezarmării. Reintroducerea limitărilor juridic obligatorii asupra numărului de focoase nucleare şi un regim efectiv de verificare ar fi o contribuţie pozitivă atât la securitatea europeană, cât şi pentru regimul global de neproliferare”, pledează şefii diplomaţiilor europene. Ei spun că SUA şi Rusia se află în faţa unei oportunităţi istorice, pentru că ambele ţări îşi pot transforma angajamentele în realitate, spre beneficiul reciproc.
Mai există un alt aspect al noului START, care adesea este pierdut din vedere, arată cei 25 de miniştri de externe. „UE are o solidă relaţie strategică cu Statele Unite şi priveşte în prezent şi Rusia ca pe un partener strategic. Recentul summit NATO de la Lisabona s-a dovedit a fi un eveniment istoric în relaţiile euroatlantice. Summitul ar putea fi foarte bine emblema unui început al unei noi relaţii între Rusia, Statele Unite şi Europa, bazată pe încredere reciprocă, transparenţă şi predictibilitate. Cooperarea noastră ar trebui să contribuie la crearea unui spaţiu comun al păcii, prosperităţii, stabilităţii şi securităţii”, explică şefii diplomaţiilor.
„Credem că acest stadiu pozitiv, mai amplu, în relaţiile noastre nu trebuie să fie risipit. Ar trebui să profităm de ocazie şi să contruim pe baza acestei evoluţii, pentru a crea o lume mai sigură. Ratificarea noului Start ar putea fi un important pas înainte în acest scop”, pledează cei 25.
Scrisoarea este semnată de miniştrii Michael Spindelegger (Austria), Steven Vanackere (Belgia), Nikolai Mladenov (Bulgaria), Markos Kyprianou (Cipru), Lene Espersen (Danemarca), Urmas Paet (Estonia), Alexander Stubb (Finlanda), Michèle Alliot-Marie (Franţa), Guido Westerwelle (Germania), Dimitrios Droutsas (Grecia), János Martonyi (Ungaria), Micheál Martin (Irlanda), Franco Frattini (Italia), Girts Valdis Kristovskis (Letonia), Jean Asselborn (Luxemburg), Tonio Borg (Malta), Uri Rosenthal (Olanda), Radoslaw Sikorski (Polania), Luís Amado (Portugalia), Teodor Baconschi (România), Mikulás Dzurinda (Slovacia), Samuel Žbogar (Slovenia), Trinidad Jiménez (Spania), Carl Bildt (Suedia) şi William Hague (Regatul Unit).
Singurele nume care lipsesc între semnatari sunt ai reprezentanţilor Cehiei şi Lituaniei.
