Mai multe argumente economice, cel mai important fiind scăderea preţului la care este realizat un kilometru de autostradă, impun utilizarea zgurei de furnal, în locul balastului, la construirea de autostrăzi. Precedentul a existat la construirea unor tronsoane din Autostrada A2, a căror construire a fost mai ieftină.
La Halda de Zgură de la combinatul ArcelorMittal Galaţi exista, în urmă cu câţiva ani, un „munte” de 68.000.000 tone de zgură, ce se întindea pe 120-150 ha şi avea înălţimea unui bloc cu 20 de etaje. Între timp, geografia locului a început să se schimbe, pentru că după privatizarea combinatului, a fost începută exploatarea haldei, pentru recuperarea bucăţilor de fier. Normele de mediu convenite cu Comisia Europeană au impus obligaţia ca toate depozitele care nu corespund acestor norme, aşa zisele „depozite neconforme”, să fie închise până la 1 iulie 2014, şi cum Halda de Zgură este un depozit neconform trebuie şi ea închisă peste un an. Administraţia ArcelorMittal a solicitat prelungirea cu 10 ani a exploatării Haldei, pentru că în muntele de zgură se află 3-4 de milioane de tone de fier.
Cu zgură, un kilometru de A2 a costat 2-2,6 milioane euro
După ce pe data de 23 mai a avut prilejul să discute cu reprezentaţii administraţiei combinatului ArcelorMittal, deputata Andreea Paul (PDL), a solicitat, printr-o declaraţie politică, ca la construirea de autostrăzi să fie ultilizată, în locul balastului, zgura de furnal de la Halda ArcelorMittal. Potrivit calculelor Andreei Paul, o cantitate de 5 milioane de tone de zgură este suficientă pentru construcţia a 350 kilometri de autostradă. Un calcul simplu arată că zgura de la Galaţi ar fi suficientă pentru construcţia a aproximativ 4.000 kilometri de autostradă. „Preţul mediu de construcţie al unui kilometru de autostradă în Europa este în jur de 5 milioane de euro. Ori cele mai ieftine tronsoane construite în România sunt Fundulea-Lehliu, Lehliu-Drajna, Drajna-Feteşti şi Feteşti-Cernavodă, acolo unde s-a folosit zgură adusă de la Galaţi, iar kilometrul de autostradă a variat între 2 şi 2,6 milioane de euro”, afirmă Andreea Paul.
Un proiect despre care doar se vorbeşte
Despre utilizarea zgurei la autostrăzi, s-a mai vorbit, în 2010, în 2008, etc. Ar fi o soluţie importantă nu numai economic, prin ieftinirea kilometrului de autostradă ci şi din punctul de vedere al protecţiei mediului, pentru că nu ar mai fi răscolite albiile răurilor pentru pietrişul necesar construirii de autostrăzi. Problema este că autorităţile române sunt interesate doar „teoretic” de preluarea zgurei. Practic, nu s-a întâmplat nimic: „Recent nu am primit nici un fel de cereri în această privinţă. Avem, în permanenţă, cereri de diferite cantităţi de zgură de la localităţile din jurul Galaţiului şi noi îi sponsorizăm cu zgură. Afacerea nu este legată de zgură. Important pentru noi este să putem recupera fierul vechi din Halda de Zgură. În ceea ce priveşte zgura, suntem deschişi pentru orice fel de discuţie, dar iniţiativa nu este la noi, ci la cei care promovează astfel de proiecte, autostrăzi şi aşa mai departe”, ne-a declarat Bruno Ribo, directorul general al ArcelorMittal.
Argumente economice şi de protecţia mediului
Deputata Andreea Paul afirmă că este important să fie prelungită exploatarea haldei, atât din raţiuni erconomice, cât şi din punctul de vedere al protecţiei mediului: „Conform angajamentelor asumate de România în faţa Uniunii Europene, halda de zgură de la Galaţi urmează să fie închisă în 2014, acoperită cu pământ şi cu vegetaţie. Odată cu declanşarea acestui proces, o cantitate imensă de materii prime preţioase va fi pierdută definitiv. Este preferată exploatarea mult mai scumpă a albiilor râurilor şi a munţilor pentru obţinerea de pietriş şi balast, acolo unde impactul asupra mediului este extrem de negativ”, susţine Andreea Paul.
Atunci când a solicitat prelungirea exloatării Haldei de Zgură cu zece ani, administraţia ArcelorMittal a avut propriile argumente: „Noi am cerut extinderea perioadei în care să putem folosi Halda de Zgură, în primul rând pentru că avem acolo material care poate fi reciclat şi din punct de vedere al protecţiei mediului ar fi un nonsens să nu luăm tot fierul vechi de acolo. În al doilea rând, este pentru noi un avantaj competitiv, pentru că fierul vechi de la Haldă îl folosim, în loc să cumpărăm fier vechi. Este un avantaj şi pentru balanţa comercială a României, pentru că scădem importurile de fier vechi. Acestea sunt cele două motive pentru care noi am cerut prelungirea termenului şi sperăm că autorităţile în drept vor da o decizie pozitivă în această privinţă”, ne-a declarat Bruno Ribo, directorul general al combinatului.
Comorile din Haldă: Fier B, fier C şi „locomotivele lui Ceauşescu“
La bursa zvonurilor se spune că sub muntele de zgură ar fi îngropate, de pe vremea lui Dej şi Ceauşescu, locomotive, vagoane de marfă, utilaje, care se defectaseră şi pentru că nu mai erau utile au fost aruncate la gunoi.
„Nu ştiam de această poveste, până acum nu am găsit nici o locomotivă”, spune directorul general al ArcelorMittal, care explică însă ce anume caută în muntele de zgură angajaţii firmelor de exploatare.
„Ceea ce de fapt căutăm noi, este aşa-numitul fier vechi B şi C, care sunt foarte bune pentru aglomerare şi la furnal. Sunt categorii diferite de fier vechi, în funcţie de conţinutul de fier. Fierul vechi de tip B are 55% conţinut de fier, iar fierul vechi de tip C are conţinutul de 40-45%. B-ul se duce la aglomerare, C-ul se duce la furnale“.
